Autorii raportului precizează că au inclus doar cazurile în care responsabilitatea Kremlinului poate fi stabilită cu un înalt grad de certitudine, însă numărul real al diversiunilor ar putea fi mai mare. În ultimul an, Institutul pentru Studiul Războiului a înregistrat peste 120 de incidente: de la survolări suspecte cu drone și bruiaj GPS, până la atacuri cibernetice și sabotaje asupra infrastructurii submarine. Numai în 2025, serviciile de securitate ale Germaniei au înregistrat 320 de tentative de sabotaj, inclusiv drone neidentificate în apropierea aeroporturilor și bazelor militare. Incidente similare au fost raportate în Belgia, Țările de Jos, Norvegia, Danemarca și în Țările Baltice. Săptămâna trecută, un tribunal din Estonia a condamnat la 6,5 ani de închisoare un bărbat acuzat că a spionat în favoarea Rusiei și a colaborat cu FSB. Oficialii estonieni afirmă că serviciile ruse recrutează nevoiași, indiferent de naționalitate, inclusiv la frontieră sau pe teritoriul rus, pentru a-i folosi ulterior în operațiuni împotriva statelor europene. În noiembrie 2025, un atentat pe calea ferată din Polonia, de asemenea, a fost pus pe seama Moscovei. În Franța au fost arestați suspecți care ar fi pregătit un asasinat, iar autoritățile poloneze și române au anunțat dejucarea unui complot care presupunea trimiterea de colete autoincendiare, unul dintre ele vizând Bucureștiul. Potrivit raportului Centrului Internațional pentru Combaterea Terorismului, cele mai multe incidente au fost înregistrate în Polonia, Franța, Germania și Marea Britanie.