DANIELA MISAIL-NICHITIN, ministrul Afacerilor Interne: "Înțelegem că atunci când este vorba de copii care comit infracțiuni există și o anumită vârstă până la care ei nu sunt pasibili de răspundere penală și atunci în aceste cazuri este de responsabilitate părinților să suporte consecințele. Totodată atunci când avem astfel de copii bineînțeles că copii sunt referiți la sistemul de asistență socială pentru că aici este de intervenit în mod special pentru a corecta acele comportamente și a reduce riscurile ca ulterior copii să comită infracțiuni."

Ministrul este de părere că rolul principal în cazul de la Susleni le revine familiilor tinerilor și că, în astfel de cazuri, e nevoie de intervenția procurorilor.

DANIELA MISAIL-NICHITIN, ministrul Afacerilor Interne: "Mai mult ca atât vorbim nu doar de lucrul cu copii, este vorba și de monitorizarea acestei familii, pentru că posibil în cazul la care faceți referință avem o familie needucogenă, cu care este nevoie de întreprins niște măsuri suplimentare, vorbim de aceiași convocare a echipei multidisciplinare la nivel local, și a comisii multidisciplinare și în cazurile grave sunt anumite decizi care le iau la nivelul procuraturii sau instanței de judecată."

Vicepreședintele Comisiei Juridice, Numiri și Imunități, Igor Chiriac, este de părere că în cazurile furturilor comise de minori instituțiile statului trebuie să pună accentul pe educare.

IGOR CHIRIAC, vicepreședintele Comisiei juridice, numiri și imunități: "Trebuie instituțiile statului să își facă un pic mai bine atribuțiile, să le ia la evidență acești copiii, să facă lucru de educare și educare a lor. Pentru că este ușor a trimite în închisoare un copil. Dar atunci îi strici practic toată viața. Cred că copii merită și a doua și a treia șansă, ca să se reeduce. Dar cred că trebuie luăm și din practica țărilor europene, poate că este cazul, poate că nu acum, dar trebuie să ne gândim pe viitor să identificăm anumite pedepse alternative, anume pentru copii."

Deocamdată, autoritățile nu intenționează să modifice legislația pentru un caz singular, sugerează Chiriac.

IGOR CHIRIAC, vicepreședintele Comisiei juridice, numiri și imunități: "Cred că cel mai bine ar fi dacă s-ar face și o analiză mai amplă, pentru că este ușor a schimba legea, dar legea nu trebuie schimbată de fiecare dată când apare un caz mai ieșit din comun, cred că trebuie de analizat și de văzut și părțile pozitive și părțile negative."

Și specialiștii în psihologie spun că manifestările infracționale apar la copii din cauza educației din familie.

DIANA ANȚIBOR, ofițer superior al Secției reintegrare socială a Penitenciarului nr.10-Goian: "În comportamentul infracțional, în formarea acestui comportament foarte mult ține și premizele, anturajul în care au crescut copiii este destul de important. La fel și factorul social foarte mult influențează, ceea ce ține de stereotipuri și de stigmatizare. Și cumva și nevoile de perioada de adolescență tot foarte mult influențează."

Potrivit datelor oficiale, în 2025 au fost înregistrate 428 de infracțiuni comise de către minori sau cu participarea lor, ceea ce reprezintă 1,9 la sută din numărul total al infracțiunilor. Comparativ cu anul 2024, acest indicator s-a micșorat 13,2 la sută.