Uzina din Râbniţa este una din principalele întreprinderi din stânga Nistrului, care varsă bani în bugetul auto-proclamatei republici. Doar în anul 2017, uzina a avut venituri de 217 milioane de dolari. În acelaşi timp, ea nu plăteşte la bugetul Republicii Moldova nici impozite, nici taxe vamale. În regiunea transnistreană, doar holding-ul "Sheriff" face mai mulţi bani decât uzina de la Râbniţa. Chiar şi firma Roshen, controlată de fostul preşedinte ucrainean Petro Porşenko, a făcut afaceri cu Sheriff-ul lui Victor Guşan. Însă, în luna mai 2018, cu aproape un an înainte de alegerile prezidenţiale, atitudinea faţă regimul separatist se schimbă - cel puţin oficial. Poroşenko a emis un decret, prin care Uzinei de la Râbniţa i-a fost impus regim de embargo pe un termen de trei ani. Asta pentru că multe dintre firmele exportatoare de fier vechi către uzină erau originare din regiunile Doneţk şi Lugansk, controlate de forţele pro-ruse. Totuşi, o companie ucraineană, "UkrMet", a evitat embargo-ul şi a reuşit să exporte fier uzat la Râbniţa prin intermediari, prin teritoriul controlat de autorităţile de la Chişinău. În luna martie a acestui an, Petro Poroşenko a emis un nou decret prin care uzina metalurgică a fost scoasă de sub sancţiuni, iar în locul acesteia a fost introdusă o firmă din Chişinău, "Novastal Prim". În perioada septembrie-decembrie 2018, aceasta a devenit cel mai mare destinatar al fierului uzat din Ucraina. La adresa juridică a firmei, jurnaliștii nu au găsit depozite cu grămezi de metal. În schimb, au descoperit că în aceeași clădire de birouri cu patru etaje din sectorul Botanica se află o sucursală a Partidului Democrat. Potrivit datelor vamale ucrainene, "Novastal Prim" a expediat timp de patru luni la Râbniţa peste 9.000 de tone de fier, în sumă de aproape trei milioane de dolari. Printre partenerii de afaceri ai firmei apare şi Alexei Ţimbrovski, directorul companiei de stat "Metalferos". Jurnaliştii n-au primit explicaţii oficiale nici la Kiev, nici la Chişinău, despre motivele introducerii, iar, ulterior, anulării sancţiunilor impuse uzinei de la Râbniţa. Jurnaliştii au făcut rost de o copie a unei scrisori semnate de Pavel Filip, adresate omologului său ucrainean Vladimir Groisman, dar şi preşedintelui - încă în funcţie - Petro Poroşenko. Motivul solicitării este legat de, cităm - "situația critică de la uzina metalurgică din Râbniţa, cel mai mare producător de metal din Republica Moldova". Am încheiat citatul. Filip i-a cerut părţii Kievului scoaterea uzinei de sub sancţiuni, reducerea cu 50% a taxelor la export şi oprirea anchetei anti-duping. Solicitarea lui Filip a fost onorată timp de o săptămână. Jurnaliştii RISE Moldova au încercat să obţină explicaţii de la Pavel Filip, dar acesta a refuzat să răspundă la întrebări.

Într-un comentariu pentru RISE Moldova, fostul lider de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a declarat că uzina de la Râbniţa a scăpat de sancţiuni, achitând taxe neoficiale atât la Kiev, cât şi la Chişinău.