Prețul imobilelor noi ar putea crește cu aproximativ 20 la sută, din 2027
Prețul imobilelor noi ar putea crește cu aproximativ 20 la sută, din 2027. Asta în cazul în care autoritățile vor aplica taxa pe valoarea adăugată la prima vânzare a locuinței date în folosință. Estimările au fost făcute de agenții imobiliari și reprezentanții companiilor de construcții, care atenționează că modificările în politica fiscală vor paraliza acest domeniu.
MAXIM TOFAN, reprezentant companie de construcții: "După 2027, dacă o să fie implementată această politică, o să paralizeze complet domeniul imobiliar și de construcții. Elementar, o să crească prețurile și la materiale, credem noi, și, de fapt, suntem și într-o criză economică, și inflația o să crească. Și, situativ, doar cei cu posibilități vor procura apartamente sau bunuri imobile."
Administratorul și fondatorul unei agenții imobiliare din capitală a explicat că noile taxe vor lovi direct în buzunarul moldovenilor.
IGOR NARTEA, fondator agenție imobiliară: "Per total, circa 20%, raportat la acest TVA, plus raportat la noua reglementare de impozitare pe creștere de capital. Urmează o stagnare și mai apăsată și se va pune presiune foarte mare pe consumatorul final, de fapt."
Proiectul noii politici fiscale nu reglementează situațiile de aplicare a TVA pentru locuințele noi, care au fost vândute de mai multe ori până la darea în folosință.
IGOR NARTEA, fondator agenție imobiliară: "Aici apar multe semne de întrebare și multe clarificări la care avem nevoi de răspunsuri. Piața primară înseamnă o vânzare, de fapt, de la cel care contruiește, simplu, către un consumator. Sunt situații când același obiect, același apartament, este vândut de trei sau patru ori până la darea în exploatare. Întrebarea: dacă între persoană fizică va avea loc această vânzare, va exista TVA sau nu?"
Estimările economistului Veaceslav Ioniță arată că sectorul construcțiilor din Republica Moldova este semnificativ subdezvoltat în raport cu media europeană la capitolul contribuție la produsul intern brut. În țara noastră, acestuia îi revin doar 1,4 la sută, în timp ce media din UE este de aproape cinci la sută.








