Noul pachet de sancțiuni include o serie de măsuri menite să afecteze economia Rusiei și capacitatea sa de a susține războiul din Ucraina. Printre acestea se numără reducerea plafonului de preț pentru țițeiul rusesc exportat către țări terțe, stabilit de G7, la 47,6 dolari pe baril. Plafonul anterior era de 60 de dolari pe baril. Această măsură are ca scop limitarea veniturilor Rusiei din exporturile de petrol către țări precum China și India.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, a declarat că prin cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni Uniunea Europeană lovește „în inima mașinii de război a Rusiei”.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, spune că pachetul de sancțiuni este unul dintre cele mai puternice adoptate de Uniunea Europeană până acum.

Cu toate că statele membre UE au susținut în unanimitate noile sancțiuni, acestea nu au fost susținute de președintele american Donald Trump, deși se așteaptă ca alți membri G7, precum Marea Britanie și Canada, să aprobe schema privind plafonul de preț al petrolului.

Anterior, Slovacia s-a opus vehement împotriva celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni. Guvernul de la Bratislava a cerut Comisiei Europene garanții privind securitatea sa energetică odată cu renunțarea la petrolul rusesc. „În acest punct, ar fi contraproductiv să continuăm blocarea celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni”, a spus premierul slovac Robert Fico.

Slovacia continuă să importe energie din Rusia, inclusiv gaze, în baza unui contract valabil până în 2034, și exprimă adesea poziții pro-ruse în ceea ce privește Ucraina. Robert Fico a declarat că Slovacia a primit garanții din partea Comisiei Europene privind sprijinul în caz de eventuale penurii de gaze, creșteri de prețuri sau tarife de tranzit.

Și Malta exprimase anterior rezerve privind plafonul propus pentru prețul petrolului rusesc, însă guvernul maltez a anunțat joi seară că va susține și el noul pachet de sancțiuni vineri, au declarat diplomați europeni pentru Reuters.