Subiectul alegerilor Adunării Populare a fost dezbătut în ședința de miercuri, deși nu figura pe ordinea de zi. Deputatul Grigori Diulgher a spus că, potrivit legii, activitatea actualei componențe rămâne legitimă și după 12 noiembrie, până la organizarea noilor alegeri. Diulgher a spus că deși mandatul de patru ani expiră miercuri, Adunarea Populară și-a început efectiv activitatea abia pe 4 februarie 2022. Deputatul local a lansat un apel către colegi să se întrunească într-o nouă ședință pentru a stabili cât mai curând data alegerilor.

GRIGORI DIULGHER, deputat în Adunarea Populară de la Comrat: "Astăzi este 12 noiembrie. Dacă nu astăzi, atunci mâine sau poimâine putem să ne întrunim să fixăm o dată a alegerilor. Sesiunea a fost deschisă pe 12 noiembrie, dar timp de trei luni nu am putut alege conducerea Adunării - președintele și prezidiul. Acestea au fost alese pe 4 februarie. Astfel, conform legii, următoarea dată posibilă pentru alegeri ar fi 8 februarie 2026. În acest mod, următoarele luni: noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, intră în limitele legale și se încheie toate insinuările privind legitimitatea."

Blocajul politic din autonomia găgăuză a survenit după ce aleșii locali au desființat, în decembrie 2023, Comisia electorală de la Comrat.

Doctorul în istorie, Ștefan Bejan, a explicat că blocajul a fost creat de majoritatea deputaților care, până recent, au fost sub influența lui Ilan Șor.

ȘTEFAN BEJAN, doctor în istorie: "Anterior, Adunarea Populară a dizolvat Comisia electorală centrală de acolo. Ulterior, Cancelaria de stat a dat în judecată și astăzi ei așteaptă practic decizia Curții Supreme de Justiție. Prin urmare, dacă nu există o comisie electorală, nu are cine organiza aceste alegeri. Și iată, acest blocaj, a fost creat de majoritatea deputaților care au fost până recent sub influența lui Ilan Șor."

Bejan estimează că alegerile, atât pentru Adunarea Populară, cât și pentru funcția de bașcan, ar putea avea loc în februarie-martie 2026. Expertul vorbește de două scenarii.

ȘTEFAN BEJAN, doctor în istorie: "Fie vine răspunsul de la Curtea Supremă de Justiție și este restabilită vechea comisie electorală centrală, care a fost dizolvată, deși se pare că unii dintre membrii acelei comisii electorale nu mai vor să mai facă parte. Sau, celălalt scenariu, să fie aleasă o nouă comisie electorală centrală, care să organizeze aceste alegeri."

Acum, situația în regiune va depinde de decizia Curții Supreme de Justiție, care trebuie să se pronunțe pe acest caz, a conchis Ștefan Bejan.