THOMAS REGNER, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, domeniul apărării: "Aș vrea să încep prin a spune că nu există nicio intenție de a exclude Republica Moldova. Desigur că nu. În primul rând, trebuie să avem o discuție cu statele membre și exact asta am făcut la Copenhaga. Tocmai de asta vom prezenta foaia de parcurs pe 16 octombrie, cu statele membre și împreună cu Ucraina. De ce Ucraina? Pentru că din cauza circumstanțelor, Ucraina a fost nevoită să-și dezvolte capacitatea sa de apărare împotriva dronelor. Desigur că Ucraina va contribui cu experiența sa."

În contextul în care drone rusești au traversat recent spațiul aerian al Poloniei și României, iar drone neidentificate, dar suspectate a fi rusești au fost detectate deasupra Danemarcei, Norvegiei și Germaniei, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus „un scut de apărare pentru a ajuta la apărarea flancului estic al blocului”.

I-am întrebat pe responsabilii de la Chișinău dacă președintele Maia Sandu, care a participat miercuri la summitul Comunității Politice Europene, a abordat cu liderii europeni subiectul acestui sistem de protecție și pentru Republicii Moldova. Răspunsul a fost unul evaziv.

IGOR ZAHARO, purtătorul de cuvânt al Președinției: "Doamna președintă discută constant cu partenerii noștri despre soluții și mecanisme care să întărească securitatea Republicii Moldova și a cetățenilor săi, întotdeauna în spiritul respectării principiului neutralității."

„Zidul de drone” este un sistem de detectare rapidă, interceptare și, dacă este necesar, neutralizare a dronelor. Iar liderii europeni se bazează în mare parte pe expertiza Ucrainei în acest domeniu, a declarat la Copenhaga prim-ministrul Danemarcei. Există și divergențe între liderii europeni față de acest proiect. Germania și Franța s-au arătat reticente la denumirea de „zid”, iar președintele Lituaniei are dubii că acest proiect va fi implementat. Prim-miniștrii Italiei și Greciei au solicitat și măsuri care să protejeze sudul, nu doar estul blocului comunitar.