ION CHICU, deputat „Alternativa”: "Președintele țării, al Parlamentului, prim-ministru, miniștri, deputații, trebuie să beneficieze de acea majorare de care beneficiază cel mai slab plătit bugetar. Dacă la cel mai slab i-ați majorat cu 3%, fiți buni și la aceștia mari tot cu 3%. Dacă nu-și permite bugetul pentru învățători să majoreze cu 10%, de ce își permite pentru cei mai mari?"

RENATO USATÎI, deputat „Partidul Nostru”: "Eu sunt ok ca să ridicăm salarii și la funcționari publici, dar haideți să o facem nu pentru unii, adică eu când o să văd că au crescut indemnizațiile pentru familii cu mulți copii, când persoanele cu dizabilități au dreptul și la pensia de vârstă, și la pensia pentru persoane cu dizabilități, dar nu să aleagă una din ele, atunci lasă fie măcar și salariile de 100.000 de lei."

VASILE COSTIUC, deputat „Democrația Acasă”: "Să majorăm salariile polițiștilor, care au 8.000 de lei și noi nu avem polițiști. Să majorăm salariile la profesorii că mulți din generația tânără nu vor să îmbrățișeze această profesie. Să ridice salariile la medici, la alte categorii sociale. Nu este necesar astăzi și este încă odată amoral ca deputații să majoreze salariile că ei consideră că fac o muncă extraordinar de mare și de important pentru un salariu foarte mic."

VASILE TARLEV, deputat neafiliat: "Astăzi, în domeniul dat, este, cum am spus, un dezastru, nu este normal, atunci când avem capacitatea de cumpărare atât de joasă, salarii, pensii, compensații, în economie este catastrofă, toți spun că este criză. Dar unele instituții de stat, așa ca MoldATSA, Moldtelecom, ANRE și multe altele care au crescut aceste agenții publice ca ciupercile după ploaie, cum se zice la moldoveni, cu niște salarii exagerate."

De cealaltă parte, președintele Parlamentului, Igor Grosu, dă asigurări că scopul modificărilor este de a elimina diferențele nejustificate dintre funcțiile de conducere și cele de executive.

IGOR GROSU, președintele Parlamentului: "Se încearcă o ierarhizare a salariilor, pentru a nu avea aceste distorsiuni, când conducătorul unei instituții are salariul mai mic decât subordonatul unei instituții sau angajatul instituției. Acestea sunt distorsionări și atunci care este motivația unui funcționar să avanseze în cariera lui, dacă la un moment dat el se uită și face un calcul."

Potrivit autorităților reforma va fi implementată pe etape, până în 2032, cu evaluare intermediară în 2029 și este corelată cu obiectivul ca masa retribuțiilor să nu depășească nouă la sută din PIB. Proiectul va fi supus consultărilor publice până în 2 iulie 2026.