MARINA DINTIU, șefa Direcției Siguranța Produselor Alimentare de Origine Nonanimală, ANSA: "Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor recomandă consumatorilor să evite atât culesul, cât și procurarea ciupercilor culese din flora spontană. Ne referim la diferite păduri, deoarece se expun unui risc de a suferi toxiinfecții alimentare. Chiar și cei mai buni cunoscători de ciuperci de multe ori pot da greș, deoarece ciupercile au o capacitate ridicată de a acumula substanțele toxice din mediu, chiar și din gazele de eșapament, din păduri care sunt poluate, cum sunt metalele grele."

Specialiștii atenționează consumatorii că metodele tradiționale de verificare a ciupercilor comestibile nu sunt sigure.

MARINA DINTIU, șefa Direcției Siguranța Produselor Alimentare de Origine Nonanimală, ANSA: "ANSA nu recomandă procurarea ciupercilor de pe trasee. Vizual, practic, nu pot fi identificate ciupercile comestibile și cele necomestibile. În special de consumatorii obișnuiți. Totodată, în general, consumatorii trebuie să atragă atenția că ciupercile, dacă sunt bătrâne sau dacă sunt atacate deja de viermi, ele nu sunt comestibile."

În stradă, trecătorii ne-au spus că aleg să cumpere ciuperci doar din locuri autorizate. Alții afirmă că se pricep să culeagă fără să se expună pericolelor.

Cea mai periculoasă specie de ciuperci din pădurile noastre este „buretele viperei”. Aceasta seamănă cu ciupercile comestibile, are un miros plăcut, însă conține o toxină letală, care nu dispare prin fierbere.