Vladimir Beșleagă a FOST un susținător ferm al valorilor naționale. În perioada 1990-1993 a fost deputat pe listele Frontului Popular. Printre lucrările sale celebre se numără romanele „Zbor frânt”, „Acasă”, „Durere”, trilogia „Cumplite vremi” și multe altele. De asemenea, Vladimir Beșleagă a fost autorul volumului de versuri „Țipătul lăstunului”.

Eugen Doga a murit pe 3 iunie la vârsta de 88 de ani. Doga a realizat lucrări de mare valoare nu doar în muzica componistică, dar și în muzica de estradă, de film și de scenă. A fost autorul unor coloane sonore celebre, precum cele din filmele „Șatra” și „Lăutarii”, iar talentul său a fost apreciat la nivel global. Celebrul său vals din filmul „Gingașa și tandra mea fiară” a fost recunoscut de UNESCO drept una dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XX.

Scriitorul Val Butnaru a lansat în 2025 romanul „Insomnia”, despre viața și suferința basarabenilor în ultimele decenii ale Imperiului Rus.

VAL BUTNARU, scriitor: "E un roman despre cea mai neagră perioadă din istoria noastră și mi s-a dat cu o anumită ușurință. Dar, cred eu că perioada ocupației Rusești după 1812, trebuie să ocupe cumva un loc și mai important în școală și în discuțiile noastre. Am vrut să vorbesc despre o perioadă dramatică din istoria noastră cumva cu un limbaj mai accesibil și inventând o poveste de dragoste accesibilă."

Anterior, Val Butnaru a semnat lucrările „Hipnotic” (2021), „Patimile după Iov” (2022), „Spinoza. Capricii (2023), și „Călăuza tibetană” (2024).

La premiera filmului „Plaha”, una dintre cele mai așteptate producții cinematografice autohtone, în sală au fost prezenți peste 1800 de spectatori. Thrillerul politic, inspirat din fapte reale, a urmărit ascensiunea unui personaj temut, considerat ultimul mafiot al Europei.

IGOR COBILEANSKI, regizor, scenarist: "Fiind un proiect foarte foarte lung era foarte complicat să ții racordurile. Racordurile înseamnă nu neapărat doar lucrurile materiale care se văd pe ecran, dar emoțiile actorilor, cum intră sau cum ies din secvență. E un film și astea sunt extrem de importante."

CRISTIAN GUGU, director de imagine: "Experiența în acest proiect este unica de felul acesta pentru mine până acum. E prim proiect la care am lucrat așa de mult timp, mai mult de un an. Cu foarte multe provocări, hopuri, suișuri, coborâșuri, dar în final când mă uit pe ecran ce am făcut și ce a ieșit sunt mai mult decât încântat."

Cu o distribuție de peste 150 de actori de pe ambele maluri ale Prutului, Plaha” a fost cea mai amplă producție cinematografică din Republica Moldova. Filmul a fost regizat de Igor Cobileanski și realizat de Magnet Production, în colaborare cu Quantum Media Creative din București.

La Chișinău s-a desfășurat Reuniunea Teatrelor Românești, sub genericul „Scena unei lumi libere”. Ediția a fost deschisă de spectacolul „Mary Stuart”, montat la Teatrul Național din București.

PETRU HADÂRCĂ, directorul Teatrului „Mihai Eminescu”: "Patruzeci și cinci de evenimente, zilnic câte cel puțin patru. Vor fi lansări de carte, conferințe, la Muzeul de Literatură Română va fi o lecție deschisă despre Ion Ungureanu, aici la teatru îl revocăm în data de 12 pe cel care a fost cetate, Ion Caramitru."

Pentru prima dată într-un festival de teatru, spectatorii au avut ocazia să urmărească varianta audio și scenică a două texte literare: romanul lui Val Butnaru „Patimile după Iov” și nuvela „Doggy” de Maria Pilchin. A X-a Reuniune a Teatrelor Românești s-a desfășurat până pe 21 septembrie. Festivalul a fost organizat cu sprijinul autorităților de la Chișinău și București și al Institutului Cultural Român.

Spectacolul „Patimile după Iov”, după romanul omonim al lui Val Butnaru, a fost o adevărată revelație pentru spectatori. Actorii au fost la înălțime, chiar și fără o repetiție generală sau o avanpremieră. Aprecierea publicului a fost una pe măsură.

VAL BUTNARU, scriitor: "Un roman pus în scenă e cu totul altceva decât un text dramatic, o piesă de teatru scrisă în mod expres pentru a fi pus în scenă. Sunt copleșit de emoții, este adevărat, poate nu se vede prea bine lucrurile acestea, dar pentru mine este important ca „Patimile după Iov” se joacă pe scena națională."

Spectacolul montat de Luminița Țâcu a devenit o confesiune colectivă despre suferință, identitate și rădăcini. „Patimile după Iov” a redat o saga de familie ce a traversat 150 de ani de istorie zbuciumată a basarabenilor, aducând în prim-plan suferința, demnitatea și lupta pentru identitate.

LUMINIȚA ȚÂCU, regizor: "Este un roman care cred că scrie istorie și cred că aceste reprezentații ale teatrului vor face parte din istorie. Și eu tare sper ca această poveste a spectacolului și a romanului, să fie de mare învățătură."

În 2025 s-au împlinit 33 de ani, de când Ion și Doina Aldea Teodorovici nu mai sunt printre noi. Fiul artiștilor, Cristofor, a inaugurat în memoria părinților un centru de creație, lângă monumentul celor două inimi gemene.

CRISTOFOR ALDEA-TEODOROVICI, fiul Doinei și Ion Aldea-Teodorovici: "Vrem să facem aici evenimente culturale, atunci va avea acces și publicul. Noi cu orchestra o să vă cântăm și lumea să vină să se simtă ca acasă la Doina și Ion. Pentru mine înseamnă mult. Visez foarte des că sunt la noi la apartamentul de la Buiucani, de pe strada Svoboda, Libertății - ceea ce visau Ion și Doina...Libertatea."

Doina și Ion Aldea-Teodorovici au murit în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992 într-un accident rutier, aproape de București. Dincolo de scenă, Ion și Doina au militat deschis pentru revenirea la rădăcinile istorice, culturale și spirituale. Mesajul lor consecvent le-au transformat în simboluri ale renașterii naționale.

Cobza românească și meșteșugul de confecționare a acestui instrument tradițional au fost incluse în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial UNESCO. Decizia a fost adoptată în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural.

CRISTIAN JARDAN, ministrul Culturii: "Înseamnă un lucru extraordinar, avem cămașa cu altiță deja inclusă în această listă. Dar iată că urmează să avem cobza românească. E un lucru foarte important pentru cultura noastră."

În 2013, în patrimoniul UNESCO, a fost inclus Colindatul în Ceată Bărbătească, în 2016 – Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței, în 2017 – Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie, iar în 2022 – Arta cămășii cu altiță.