Potrivit Veronicăi Dragalin, până la decizia de scoatere a Tamarei Chișca-Doneva de sub urmărire penală a avut o ședință comună cu procurorul de caz, cu ofițerul de urmărire penală și cu alte persoane, unde s-a discutat despre probele acumulate și despre propunerea procurorului de caz.

VERONICA DRAGALIN, șefa Procuraturii Anticorupție: "Noi, din punctul de vedere al legii, avem o perioadă de maximum șase luni ca să acumulăm probe și să demonstrăm că cineva a încălcat legea, iar dacă nu sunt suficiente probe ca să-i putem înainta persoanei o învinuire, atunci noi suntem obligați de lege să scoatem persoana de sub urmărirea penală, pentru că asta prevede legea."

Întrebată de ce într-un astfel de caz de îmbogățire ilicită procurorii nu au reușit să acumuleze suficiente probe, Veronica Dragalin a răspuns că de multe ori persoana investigată nu are înregistrate bunurile materiale pe numele propriu, ci pe interpuși, iar procurorii trebuie să demonstreze că, de exemplu, casa care aparține în acte soacrei este, de fapt, a bănuitului.

VERONICA DRAGALIN, șefa Procuraturii Anticorupție: "Pentru asta e necesar să folosim măsuri speciale de investigație și multe resurse. De multe ori investigația asta ne duce în altă țară, pentru că persoana poate spune că „eu am primit un împrumut de la o rudă din Italia”. Noi pentru ca să verificăm asta, trebuie să ne adresăm la Guvernul din Italia, să vedem dacă ruda din Italia există, dacă e o persoană adevărată, ce fel de venit are în Italia? Dar când trimitem o comisie rogatorie în altă țară, durează foarte mult timp."

Veronica Dragalin a spus că activitatea acestei comisii rogatorii din străinătate poate să dureze două-trei luni. Asta în timp ce procurorii au la dispoziție maximum șase luni, termen în care persoana investigată are calitatea de bănuit.

Potrivit șefei Procuraturii Anticorupție, o soluție ar fi modificarea termenului legal și extinderea perioadei când persoana poate fi cercetată în calitate de bănuit. Ea a oferit exemplul Statelor Unite, unde legea prevede că, din momentul în care procurorii trimit o comise rogatorie în altă țară, se suspendă termenul de prescripție pentru acel caz.

Pe 25 octombrie 2022, procurorii anticorupție au decis scoaterea de sub urmărire penală a judecătoarei Tamara Chișca-Doneva, vizată într-un dosar pentru îmbogățire ilicită. Asta deși anterior procurorii anticorupție o suspectau că în perioada 2014-2021, deținând funcția de judecător, Tamara Chișca-Doneva și-a mărit substanțial și nejustificat averea.

Jurnal.md a scris despre averea fabuloasă a judecătoarei Chișca-Doneva. În declarația pentru 2021, aceasta a indicat venituri bănești de peste 1,6 milioane de lei, timp de un an, cinci terenuri, două case, două automobile și mai multe conturi bancare grase.

Veronica Dragalin a mai declarat la Jurnal TV că în șase luni de când a revenit în Republican Moldova din Statele Unite și a preluat șefia Procuraturii Anticorupție, a înțeles că diferența cea mai mare dintre sistemul american și cel din Republica Moldova e că sistemul de justiție de aici a avut, și are până în ziua de azi, „participanți în justiție care sunt oameni corupți și criminali”. Potrivit ei, prioritatea Procuraturii Anticorupție este să scoată acești oameni cât mi repede din sistemul de justiție și să-i trimită la închisoare.