Era o dimineață obișnuită de februarie, când oamenii se pregăteau să meargă la muncă. Au fost însă treziți forțat de sunetul bombelor, un sunet atipic pentru secolul în care trăim. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declanșat invazia asupra Ucrainei. Trei dintre cele mai importante orașe, printre care Kievul, au fost atacate în acea zi.

VLADIMIR PUTIN, președintele Rusiei: "Am luat decizia de a începe o operațiune militară specială. Scopul ei este de a-i proteja pe oamenii, care de opt ani sunt supuși supuși abuzurilor și genocidului din partea regimului de la Kiev. Pentru asta noi vom tinde spre demilitarizarea și denazificarea Ucrainei. Acel care va încerca să ne împiedice sau să ne amenințe trebuie să știe că răspunsul nostru va fi imediat și va avea consecințe, pe care nu le-a cunoscut în istoria lui."

VOLODIMIR ZELENSKI, președintele Ucrainei: "Astăzi, Rusia a lansat o invazie în Ucraina. Putin a început un război cu Ucraina, cu întreaga lume democratică. El vrea să-mi distrugă statul. El vrea să distrugă statul nostru și tot ceea ce am construit și pentru care trăim."

Din primele zile, în istorie au intrat 13 polițiști de frontieră ucraineni, care păzeau Insula Șerpilor și care au refuzat să se predea unei nave de război rusești. Replica dată invadatorilor a făcut înconjurul lumii.

Peste patru zile de la debutul atacurilor ocupanților ruși, Volodimir Zelenski a cerut ca țara sa să fie primită în Uniunea Europeană printr-o procedură de urgență. Au urmat luni întregi în care rachetele și bombele de la Moscova au distrus localitățile din Ucraina, lovind și în cartiere rezidențiale, și în spitale, și în școli, ucigând mii de oameni simpli, inclusiv copii. Milioane de ucraineni s-au văzut nevoiți să se refugieze.

În martie, Consiliul Europei a exclus oficial Rusia din cel mai important organism al drepturilor omului de pe continent din cauza invaziei asupra Ucrainei. Uniunea Europeană a adoptat mai multe pachete de sancțiuni împotriva Moscovei și alături de Statele Unite livrează continuu Kievului sprijin militar, economic, logistic. Au renunțat, totodată, la dependența de gazul rusesc, găsind surse alternative.

Pe 4 aprilie, Zelenski s-a deplasat în orașul Bucea, unde soldații ruși au ucis sute de oameni simpli. Occidentul a cerut crearea unei comisii internaționale de anchetă asupra "genocidului" comis de armata rusă. Moscova a considerat imaginile, care au zguduit o lumea întreagă, drept false. Atenție! Acestea vă pot afecta emoțional.

Ca reacție la masacrul din Bucea, mai multe state europene au expulzat zeci de diplomați ruși.

VOLODIMIR ZELENSKI, președintele Ucrainei: "Avem de-a face cu răul absolut. Nu avem de ales decât să mergem mai departe, să ne eliberăm întregul teritoriu, să scoatem ocupanții din toate regiunile noastre.Vom veni în toate orașele noastre, în toate satele noastre acolo, unde pe clădirile administrative nu este încă drapelul nostru. Desigur că vom elibera și Crimeea noastră."

Pe 16 iunie, patru lideri europeni, Emmanuel Macron, Mario Draghi, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, s-au deplasat la Kiev. Toți au promis că nu vor lăsa Ucraina singură în fața agresiunii Rusiei.

De atunci, la Kiev au mers mai mulți lideri din întreaga lume. Iar data de 23 iunie va rămâne în istorie - Ucraina a primit statutul de țară-candidată pentru aderare la Uniunea Europeană.

CHARLES MICHEL, președintele Consiliului European: "E un acord istoric. O decizie istorică."

29 iunie. Un summit istoric al NATO la care s-a decis că Alianța va fi completată cu Suedia și Finlanda, fiind adoptat și un nou concept de securitate, care definește Rusia drept „cea mai directă amenințare”.

JENS STOLTENBERG, secretarul general al NATO: "Lumea aliaților NATO va fi mai nesigură, dacă Putin va câștiga acest război. Este în interesul securității noastre să ne asigurăm că Ucraina prevalează ca națiune suverană și independentă, și prin urmare, trebuie să oferim sprijin atâta timp cât este nevoie."

VOLODIMIR ZELENSKI, președintele Ucrainei: "Acesta nu este un război al Rusiei doar împotriva Ucrainei, este un război pentru dreptul de a dicta condiții în Europa. Pentru cum va fi viitoarea ordine mondială. De aceea, este o necesitate absolută să sprijinim Ucraina și acum cu arme, finanțe și politic, astfel de sancțiuni împotriva Rusiei care îi vor opri capacitatea de a plăti pentru război."

Ucraina era pe cale să devină al treilea exportator mondial de grâu şi furniza jumătate din comerţul mondial de seminţe şi ulei de floarea soarelui. După ce Rusia a invadat Ucraina, peste 20 de milioane de tone de cereale ucrainene au rămas blocate în porturi.

JOSEP BORRELL, șeful diplomației Uniunii Europene: "Este de neconceput, nu ne putem imagina! Nu ne putem imagina că milioane de tone de grâu rămân blocate în Ucraina, în timp ce în restul lumii oamenii suferă de foame. Este o adevărată crimă de război!"

Pe 22 iulie, Ucraina, Rusia, Turcia și ONU au semnat Acordul privind deblocarea exporturile vitale de cereale din Ucraina. Tot în aceeași perioadă, prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a susținut un discurs în Statele Unite, în care a cerut arme pentru ca țara sa să facă față războiului declanșat de Rusia.

OLENA ZELENSKA, prima doamnă a Ucrainei: "Cer ceva ce nu aș fi vrut să cer niciodată - cer de la voi arme. Arme nu pentru a purta un război pe pământul altcuiva, ci pentru a ne proteja casa și dreptul de a te trezi viu în acea casă. Cer de la voi sisteme de apărare aeriană pentru ca rachetele să nu omoare copiii în cărucioarele lor."

Teroarea rusă a trecut la un alt nivel, când invadatorii au început să atace centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa. Centrala a fost ocupată de armata rusă în primele zile de când Kremlinul a declanșat războiul. Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc pentru bombardamente. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a adoptat o rezoluție, prin care a cerut Rusiei să pună capăt ocupației centralei și să-și retragă trupele. Rezoluția adaugă că ocuparea de către Rusia a centralei crește semnificativ riscul unui accident nuclear. Moscova a votat împotriva acestei rezoluții.

ANTONIO GUTERRES, secretar general al ONU: "Orice atac la o centrală nucleară este un lucru sinucigaș. Cred că dacă vor fi folosite arme nucleare, probabil niciun oficial al ONU nu va mai fi capabil să răspundă la întrebări. S-ar putea să nu mai fim cu toții aici."

La sfârșitul verii, miniştrii de externe din Uniunea Europeană au decis să suspende Acordul din 2007, care relaxa regimul de vize cu Rusia. Astfel, procesul de obţinere a vizelor de către ruşi a devenit mai greu şi mai lung. "Uniunea Europeană va susține Ucraina oricât va fi nevoie". Declarația a fost făcută la Kiev de către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

URSULA VON DER LEYEN, președintele Comisiei Europene: "Nu vom putea niciodată să compensăm ceea ce faceți voi în lupta pentru democrație, pentru umanitate, pentru respect față de statul de drept internațional, dar ceea ce vă putem spune este că îi veţi avea alături pe prietenii voştri europeni atât timp cât va fi nevoie. Suntem prieteni pentru totdeauna!"

Pe 21 septembrie, Vladimir Putin a anunțat mobilizare parțială, invocând un pericol pentru integritatea Rusiei. Decretul lui Putin privind a stârnit proteste în mai toată Rusia. Poliția a aplicat forța și i-a bătut pe manifestanți înainte să-i bage în mașini.

Mobilizarea decretată de Putin i-a făcut pe ruși să fugă din țară. S-au înregistrat cozi imense de mașini la aproape toate vămile terestre ale Federației Ruse, fiind luate cu asalt și liniile aeriene. Însuși procesul de mobilizare s-a desfășurat cu abateri, în pofida altor promisiuni ale Kremlinului - la război au fost luați inclusiv bărbați care nu sunt militari în rezervă. Mulți ruși au încercat să pună întrebări, alții au băut tărie înainte de a pleca.

Pe 30 septembrie, Rusia a declarat patru regiuni ucrainene, Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, ca fiind parte a teritoriului său, după așa-zisele referendumuri, pe care Putin le-a organizat în cele patru regiuni.

Decizia lui Putin a stârnit critici, iar liderii mondiali au declarat că niciodată nu vor recunoaște așa ceva.

Moscova a continuat să atace Ucraina masiv cu rachete, țintind inclusiv în infrastructura energetică a țării, lăsând oamenii fără electricitate, fără căldură și fără apă. Se întâmplă după ce Ucraina a început să înregistreze succes după succes în contraofensiva sa, eliberând sute de localități de sub ocupația rusă. Pe 10 octombrie, cel puțin 11 persoane au fost ucise și alte 87 au fost rănite de bombardamentele ruse. Putin a recunoscut bombardarea Ucrainei, dar a negat atacurile asupra civililor, deși imaginile demonstrează contrariul. Atenție, urmează noi imagini cu impact emoțional.

La început de noiembrie, Rusia s-a retras din Herson, iar pe 11 noiembrie forțele armate ale Ucrainei au eliberat orașul, care reprezintă un important centru strategic economic și militar. Cu lacrimi în ochi, localnicii i-au întâmpinat cu urale pe eliberatori în centrul orașului, unde a fost arborat steagul ucrainean.

În decembrie, Ucraina a intrat în iarnă cu șase milioane de oameni, care stăteau în frig, fără curent, din cauza atacurilor cu rachete lansate de către ruși. Familiile au învățat să se adapteze la întreruperile de curent și spun că nu vor ceda. NATO și mai mulți oficiali ai Uniunii Europene au declarat constant că vor sprijini Ucraina în fața invaziei ruse atât timp cât va fi necesar. Totodată, de rând cu alți lideri ai lumii, președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden a întreprins o vizită la Kiev, unde a punctat ferm că Ucraina va prevala.

JOE BIDEN, președintele Statelor Unite ale Americii: "Putin a crezut că Ucraina este slabă, iar vestul este divizat. La un an distanță, dovezile sunt chiar aici, în această sală: suntem aici împreună. Domnule președinte, împreună cu cetățenii ucraineni amintiți lumii în fiecare zi ce înseamnă cuvântul curaj. Vom fi alături de dumneavoastră oricât va fi nevoie."

JENS STOLTENBERG, secretarul general al NATO: "Președintele Putin nu se pregătește pentru pace. Dimpotrivă. El se pregătește pentru mai mult război. De aceea, trebuie să accelerăm sprijinul nostru pentru Ucraina. Trebuie să oferim Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a prevala."

KLAUS IOHANNIS, președintele României: "Războiul a adus suferință și disperare, ucigând și strămutând milioane de ucraineni, distrugeri fără precedent și incertitudine. Noi, liderii de pe flancul estic avem datoria să fim fermi în apărarea păcii noastre. Noi trebuie să continuăm să fim fermi în angajamentul nostru de a susține Ucraina atât timp de cât are nevoie pentru a câștiga în acest război."

VOLODIMIR ZELENSKI, președintele Ucrainei: "Putem și trebuie să facem din acest an - 2023, un an al victoriei."