Codul serviciilor media audiovizuale a fost completat cu noțiunea ”dezinformare” și cu prevederi, conform cărora furnizorii de servicii media nu vor difuza, iar distribuitorii de servicii media nu vor retransmite programe TV și radio cu un conținut informativ-analitic, militar și politic care au fost produse în alte țări decât statele membre ale Uniunii Europene, Statele Unite ale Americii, Canada și statele care au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră, cu excepția filmelor și a emisiunilor de divertisment, care nu au un conținut militarist.

Totodată, este interzisă difuzarea programelor audiovizuale, care, indiferent de proveniența lor, justifică războaiele de agresiune, neagă crimele de război şi crimele împotriva umanității sau incită la ură.

Opoziția a încercat să blocheze votarea noii legi, pe care o numește ”de cenzură și dictatorială”. Deputatul blocului Comuniștilor și Socialiștilor Diana Caraman a cerut excluderea articolului care îi obligă pe furnizorii de servicii media să difuzeze programe audiovizuale locale în proporție de 80 la sută.

DIANA CARAMAN, deputat BECS: "În condițiile în care...în limba de stat."

LILIANA NICOLAESCU-ONOFREI, deputat PAS: "Un articol care vizează produs local în limba de stat, nu este potrivit pentru Republica Moldova unde limba de stat este limba română. Am înțeles poziția dumneavoastră. Și încă o dată, amendamentul dumneavoastră, care nu a meritat să fie la subiectul legii, a meritat în general să fie examinat. Dezinformarea, în orice limbă ar fi făcută, rămâne dezinformare."

Proiectul de lege privind combaterea dezinformării a fost votat în prima lectură în aprilie. Au urmat două runde de audieri pe marginea inițiativei. Opoziția parlamentară califică proiectul drept „instituirea cenzurii”.