Mandatele emise pentru Șoigu și Gherasimov se referă la atacurile cu rachete asupra rețelei energetice ucrainene, între octombrie 2022 și, cel puțin, martie 2023, arată instanța. În acea perioadă, Șoigu era ministrul Apărării, iar Gerasimov, la fel ca și acum, șeful Statului Major General al Armatei. În termenii Curții, cei doi sunt responsabili de „direcționarea atacurilor asupra obiectivelor civile și provocarea de daune accidentale excesive civililor sau obiectivelor civile”.

NOTA CURȚII PENALE INTERNAȚIONALE: "Există motive întemeiate pentru a crede că cei doi suspecți poartă răspunderea pentru loviturile cu rachete efectuate de forțele armate ruse împotriva infrastructurii electrice ucrainene din cel puțin 10 octombrie 2022 până cel puțin pe 9 martie 2023. În acest timp, un număr mare de lovituri împotriva numeroaselor centrale electrice și substații au fost efectuate de forțele armate ruse în mai multe locații din Ucraina."

„Fiecare criminal implicat în planificarea și executarea acestor greve trebuie să știe că justiția va fi făcută”, a comentat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Într-o reacție, Consiliul de Securitate al Rusiei a numit decizia Curții Penale Internaționale drept „nesemnificativă”. „Este un șoc în aer, deoarece jurisdicția Curții Penale Internaționale nu se extinde asupra Rusiei. Decizia a fost luată ca parte a războiului hibrid al Occidentului împotriva țării noastre”, a indicat Serviciul de presă al Consiliului de Securitate al Rusiei.

Curtea de la Haga a emis în 2023 un mandat de arestare şi pe numele lui Vladimir Putin, pentru rolul său în deportarea unor copii din Ucraina.

În urmă cu o lună, Serghei Șoigu a fost înlocuit neașteptat din funcția de ministru al Apărării, și numit secretar al Consiliului de Securitate al Federației, post ocupat până atunci de Nikolai Patrușev, un apropiat al lui Putin.