Dosarul va include elemente ce vizează interpretarea la cobză, dar și elemente de meșteșugărit ale acestui instrument. Cercetătoarea științifică Ioana Baskerville, care este și reprezentant al României în cadrul UNESCO, spune că Bucureștiul și Chișinăul trebuie să depună eforturi comune pentru a obține acceptarea acestui dosar, întrucât patrimoniul este unul.

IOANA BASKERVILLE, reprezentant al României la UNESCO: "Deci, să continuăm documentarea, care trebuie făcută de specialiști, ei sunt implicați în acest dosar. Putem găsi înregistrări în arhivele locale, județene, care păstrează înregistrarea vechilor cobzari. De asemenea, noi ca cercetători, ca specialiști în domeniul culturii tradiționale, trebuie să facem accesibile aceste materiale."

Secretarul Comisiei pentru salvgardarea patrimoniului național imaterial de la Chișinău, Andrei Prohin, susține că pentru pregătirea unui asemenea dosar, trebuie elaborată o fișă a elementului de patrimoniu.

ANDREI PROHIN, secretar al comisiei pentru salvgardarea patrimoniului național: "Precum și înregistrări video ale purtătorilor actuali, din care s-a elaborat un film și acorduri, în limba româna și limba engleză, scrise de mână."

Cei care și-au dorit acest dosar sunt cei, care văd că există din ce în ce mai puțin interes al tinerilor interpreți să păstreze acest patrimoniu, au spus cercetătorii. Până în prezent, sunt patru elemente de patrimoniu cultural imaterial românesc și, respectiv, patru dosare înscrise în lista reprezentativă UNESCO, prin efort comun și conlucrare între autoritățile de la Chișinău și București. În 2013 a fost inclus Colindatul în Ceată Bărbătească, în 2016 – Tehnici tradiționale de realizare a scoarței, în 2017 – Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie, în 2022 – Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală.