Percepția publică în societatea moldovenească arată uneori tendințe paradoxale
Percepția publică în societatea moldovenească arată uneori tendințe paradoxale. În timp ce mulți cetățeni spun că lucrurile merg ceva mai bine, a crescut și numărul celor cărora le e frică de ziua de mâine. Indicele Rezilienței Informaționale pentru Moldova arată că anxietatea crește rapid printre cetățeni, iar încrederea în capacitatea statului de a-i proteja rămâne scăzută. Raportul conturează imaginea unei societăți tot mai conștiente de riscuri, dar și tot mai divizate între cei care văd stabilitate și cei care simt nesiguranță.
În 2025, 24 la sută dintre moldoveni spuneau că țara este protejată de amenințări, în creștere față de 20 la sută în anul precedent. Totuși, doar două la sută cred că Republica Moldova este cu adevărat sigură, iar numărul celor care spun că nu se simt deloc în siguranță a crescut la 30 la sută. Această evoluție indică o polarizare tot mai accentuată a societății între stabilitate și nesiguranță.
Indicele Rezilienței Informaționale pentru Moldova: "Încrederea în capacitatea statului de a se apăra rămâne scăzută. Doar 30 la sută dintre cetățeni cred că Moldova ar putea face față unui eventual atac. În schimb, 78 la sută susțin parteneriatele externe pentru securitate, semn că oamenii caută protecție în afara țării. Un contrast clar apare și în cazul Armatei Naționale. Încrederea în instituție a crescut la 54 la sută, iar nouă din zece moldoveni spun că respectă militarii."
Cu toate acestea, doar 27 la sută cred că Armata ar putea apăra efectiv țara. Situația este mai complicată când vine vorba despre Poliție. Încrederea generală în instituție rămâne stabilă, la 51 la sută, însă percepția că poliția și instituțiile de forță cooperează eficient pentru a combate criminalitatea și terorismul a scăzut de la 48 la 43 la sută. Scăderea este și mai accentuată în anumite regiuni, cum ar fi autonomia găgăuză și Taraclia, unde nivelul de încredere este cel mai redus.
Indicele Rezilienței Informaționale pentru Moldova: "Moldovenii percep tot mai multe riscuri la adresa securității statului. Aproximativ 80 la sută dintre respondenți consideră că există amenințări serioase pentru stabilitatea țării. Corupția este indicată drept cel mai mare pericol, de aproape 90 la sută dintre cetățeni, urmată de dezinformare, ingerințe externe, crize energetice sau atacuri cibernetice."
Pe lângă riscurile interne, cresc și temerile legate de contextul regional. 90 la sută dintre moldoveni văd criza economică globală ca o amenințare, 89 la sută indică criminalitatea transfrontalieră, iar 88 la sută sunt îngrijorați de schimbările climatice. Comparativ cu anul trecut, aceste percepții sunt mai puternice. În același timp, crește sprijinul pentru cooperarea regională. 86 la sută dintre cetățeni spun că Moldova trebuie să colaboreze cu alte state democratice, iar 59 la sută cred că țara trebuie să se pregătească activ pentru a se apăra.
Indicele Rezilienței Informaționale pentru Moldova: "Cu toate acestea, majoritatea moldovenilor rămâne atașată de neutralitate. 69 la sută spun că Republica Moldova ar trebui să rămână nealiniată, chiar dacă susțin, în paralel, cooperarea externă pentru securitate. În ceea ce privește partenerii externi, Uniunea Europeană rămâne actorul cu cea mai bună imagine, urmată de România."
Raportul arată că societatea devine tot mai polarizată, iar pozițiile neutre sunt înlocuite de opinii tot mai ferme. În ansamblu, datele arată o societate mai conștientă de riscuri, dar și mai tensionată. Moldovenii văd mai clar amenințările, dar nu au încredere deplină că statul îi poate proteja. Iar această lipsă de încredere continuă să alimenteze sentimentul de nesiguranță. Datele au fost colectate de compania sociologică CIVIS în mai 2024 cu un eșantion de 1.204 persoane și în mai 2025 cu un eșantion de 1.207 respondenți.








