Mai multe autorități centrale și locale au valorificat doar o mică parte din banii primiți pentru sprijinul refugiaților
Avem bani ca să nu facem nimic cu ei. Timp de cinci luni - din martie și până în iulie - pe conturile deschise de Ministerul Finanțelor au fost acumulate donații de peste 162 de milioane de lei pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. Din această sumă, doar 82 de milioane de lei au fost alocate, în baza cererii, mai multor instituții de stat, primării și consilii raionale. Altfel spus, ministerele, primăriile și conducerea raioanelor și-au calculat singure necesitățile imediate pentru sprijinirea refugiaților, dar și din această sumă au valorificat doar jumătate din banii primiți, adică 43 de milioane de lei. Campioni la nevalorificarea banilor pentru refugiați sunt Primăria municipiului Chișinău și Ministerul Infrastructurii.
Centrul Unic de Gestionare a Crizei a prezentat raportul financiar privind utilizarea donațiilor în sprijinul refugiaților. Documentul arată că, la nivel de țară, au fost folosite doar 43 de milioane de lei din cele 82 de milioane cerute și recepționate, iar aceasta reprezintă o rată de executare a finanțării de 52,5%. Din raport mai vedem că Primăria municipiului Chișinău a cerut și a primit aproape 18 milioane de lei din donațiile colectate pe contul Ministerului Finanțelor, dar din această sumă a valorificat pentru refugiați doar 5 milioane de lei, ceea ce reprezintă doar 28,5%. Asta în timp ce primarul general Ion Ceban s-a arătat anterior indignat de faptul că Primăria n-ar beneficia de sprijin financiar de la autoritățile centrale în gestionarea crizei refugiaților. Dacă analizăm alte localități și raioane care au primit sume importante de bani, vedem că Primăria Bălți are o rată de executare de 77%, Consiliul raional Ungheni - de 69%, Consiliul raional Orhei - aproape 51%, Consiliul raional Ialoveni - 73%, primăria satului Costești - 91% și Consiliul raional Cahul - 86%. Majoritatea primăriilor localităților medii ca dimensiuni și populație au executat peste 50% din banii primiți, dar sunt și sate care au primit sume mici de câte 20-50 de mii de lei și nu au executat nimic din aceste finanțări destinate refugiaților.
în ceea ce privește instituțiile centrale ale statului, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a beneficiat de cea mai mare finanțare pentru sprijinirea refugiaților - 17 milioane 840 de mii de lei. Din această sumă, Ministerul Muncii a valorificat peste 64% din bani. Ministerului Infrastructurii i-au fost alocate 5 milioane 650 de mii de lei, iar din această sumă nu a valorificat nici măcar un leu. De sume mai mici - 1,7 milioane și, respectiv, un milion de lei - au beneficiat Cancelaria de Stat și Ministerul Educației. La aceste două instituții, rata de executare este de 93 și, respectiv, 79 la sută. L-am întrebat pe șeful Direcției generale asistență socială a Primăriei Chișinău, Boris Gîlca, responsabil și de refugiați, de ce primăria capitalei care, potrivit raportului citat, a primit 17,8 milioane de lei a valorificat doar 5 milioane?
BORIS GÎLCA, șeful Direcției Asistență Socială a Primăriei Chișinău : "- A fost recepționat nu 17 milioane. Este o eroare. A fost recepționată suma de 9,5 milioane, dintre care s-a gestionat suma anunțată de Dumneavoastră. - De ce doar 5 din 9 milioane? - Fiindcă nu au fost acceptate pentru rambursare toate solicitările pentru refugiați. În documentul de la minister este clar stipulat care cheltuieli sunt eligibile și care - nu. Și noi la centrele de refugiați am fost nevoiți să acoperim și alte cheltuieli care nu au fost considerate de către Guvern."
Iar ministrul Infrastructurii, Andrei Spânu, ne-a spus că întreaga sumă de 5 milioane de lei pe care a solicitat-o și a primit-o era destinată pentru achitarea transportatorilor care au preluat refugiații ucraineni din punctele de trecere ale frontierei. Banii nu au fost folosiți deocamdată din cauza unor proceduri birocratice, argumentează Spânu.
ANDREI SPÂNU, ministrul Infrastructurii: "Este o discuție între Agenția Națională Transport Auto și Ministerul Finanțelor referitor la modul de achitare a transportului care a fost efectuat în primele săptămâni ale războiului pentru refugiați. Cred că în curând se va rezolva și transportatorii vor primi sumele, conform contractelor semnate cu ANTA.
În prezent, pe teritoriul Republicii Moldova se află peste 80 de mii de refugiați din Ucraina. În țară activează 74 de centre temporare de plasament, care găzduiesc peste 3000 de refugiați ucraineni.
