GULLU KARANFIL, lector universitar Universitatea de Stat de la Comrat: "În Găgăuzia sunt depuse eforturi pentru studierea limbii, însă limba găgăuză nu este vorbită în familii. Asta este cel mai grav. Copiii practic nu vorbesc, până la 12 ani, în limba găgăuză."

OLGA PATRAMAN, educătoare din UTA Gagauz-Yeri: "Este îmbucurător că a apărut acest interes. Consider că, dacă pedagogul știe să implice și să intereseze, atunci, în viitor, în școli va fi mai ușor de comunicat. Cred că, în viitorul apropiat, vom reuși să renaștem limba noastră maternă."

Prezentă la eveniment, președinta Maia Sandu a subliniat că autoritățile centrale sunt interesate ca poporul găgăuz să își păstreze limba. În acest sens, ea a amintit de planul național de acțiuni pentru promovarea limbii găgăuze în autonomie.

MAIA SANDU, președinta Republicii Moldova: "Sperăm foarte mult că va exista susținere politică și la nivelul autonomiei, așa încât acest plan să aibă succes și să putem contribui cu toții la faptul că, în autonomie, găgăuzii își vor cunoaște limba și o vor vorbi cu mândrie."

Și ministrul Educației, Dan Perciun, a subliniat importanța realizării cu succes a planului de acțiuni în sprijinul limbii găgăuze, aprobat în luna februarie a acestui an.

DAN PERCIUN, ministru al Educației și Cercetării al Republicii Moldova: "Prin acest plan național, venim cu investiții suplimentare în formarea cadrelor didactice din grădinițe și din școli, promovarea educației multilingve, dotări adiționale pentru Centrul Marunevici și nu doar, îmbunătățirea și extinderea curriculei ș.a.m.d. Este un plan extins, care atinge atât grădinițele, școlile, dar și vorbitorii deja adulți."

UNESCO a clasificat limba găgăuză drept limbă vulnerabilă, ceea ce înseamnă că este folosită tot mai puțin în viața de zi cu zi. Deși are statut oficial în autonomie, limba găgăuză nu este utilizată frecvent în comunicarea zilnică, în care prevalează rusa.