Potrivit The Economist, în septembrie 2025, Ilan Șor a apărut la Forumul Economic de la Vladivostok, în timpul unei prezentări urmărite de Vladimir Putin. Fugarul moldovean i-a prezentat liderului de la Kremlin noul sediu al companiei „A7”, deschis la Vladivostok. Alături de Șor se afla Piotr Fradkov, șeful Promsvyazbank, instituție bancară controlată de statul rus. Apariția lui Șor în fața lui Putin a indicat sprijinul politic direct de care beneficiază proiectul, notează The Economist.

Jurnaliștii au constatat că în centrul schemei se află „A7A5”, o monedă digitală legată de rubla rusească. Companiile pot transforma ruble în A7A5, apoi moneda este convertită în USDT și transferată peste hotare. A7 este controlată în proporție de 51 la sută de Ilan Șor, iar 49 la sută aparțin Promsvyazbank, aflată sub sancțiuni occidentale. Mecanismul permite efectuarea unor plăți internaționale în afara canalelor financiare tradiționale. Potrivit lui Șor, A7A5 a facilitat tranzacții de peste 100 de miliarde de dolari, iar conducerea Promsvyazbank estimează volumul la aproape 140 de miliarde. The Economist scrie că numai în luna mai au fost procesate tranzacții de aproximativ 8,5 miliarde de dolari, majoritatea cu țări asiatice. Presa rusă susține că moneda a fost folosită inclusiv pentru plata gazelor turcești și pentru cumpărarea unor componente pentru drone din China. Uniunea Europeană și Statele Unite au sancționat A7, acuzând compania de implicare în tentative de influențare a alegerilor din Republica Moldova, acuzații respinse de Șor. The Economist avertizează că, dincolo de cazul lui Ilan Șor, modelul monedei digitale A7A5 arată cât de rapid pot fi create alternative la sistemul financiar occidental. Un astfel de mecanism poate permite companiilor și persoanelor sancționate să mute bani și să facă plăți internaționale prin canale mai greu de controlat. Rețeaua încearcă deja să se extindă în state din Asia și Africa, iar acest model ar putea fi preluat și de alte țări aflate sub sancțiuni. Chiar dacă utilizarea A7A5 a scăzut în ultimele luni, experții consideră că fenomenul demonstrează apariția unor noi căi de evitare a sancțiunilor.