Pe 4 iulie, 89 de absolvenți care au obținut zece pe linie la examenele de bacalaureat ne-au spus că au depus mult efort și sunt mândri de rezultatele obținute.-

CĂTĂLINA CUJBA, absolventă: "Am avut niște emoții și trăiri intense atunci când am aflat că am zece pe linie la BAC. Au fost lacrimi de bucurie. Sunt ferm convinsă că vreau să rămân să studiez în Republica Moldova. Vreau neapărat să dau documentele la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, la Facultatea de Medicină, deoarece este un domeniu care mă atrage. Sper din tot sufletul ca acesta să fie drumul meu."

SIMONA-ALEXANDRINA LEUCĂ, absolventă: "A fost o perioadă destul de complicată pentru că deși mi-am dorit acest rezultat, fiindcă am așteptat acest rezultat, am muncit mult și mă bucur că rezultatul meu a dat roade. Cred că voi depune actele atât în țară cât și peste hotare."

În 2024, 57 de elevi au obținut zece pe linie la examenele de bacalaureat.

La „Marea dictare națională”, care s-a desfășurat pe 31 august, de Ziua Limbii Române, au participat peste 2000 de persoane, care au scris un fragment din opera lui Vladimir Beșleagă. 18 participanți au luat nota maximă „10”, iar 120 au obținut nota „9”. Cei mai buni au fost premiați într-un eveniment festiv pe 23 septembrie, organizat de Ministerul Educației și Cercetării.

În 2025 s-a decis că elevii din școlile cu predare în limbile minorităților naționale vor putea obține nota „10” din oficiu la Limba și literatura română din cadrul examenului de bacalaureat.

DAN PERCIUN, ministrul Educației și Cercetării: "Pentru elevii caselor a XII-a, din școlile cu predare în limba rusă, în premieră, în 2026, vor avea posibilitatea să fie eliberați de examenul de Bacalaureat la limba română, în condițiile când vor reuși să obțină din timp un certificat de competență lingvistică. Cred că mai mult de zece ani, elevii noștri pot fi eliberați de Bacalaureat la limbile străine, dacă obțin un asemenea certificat, examenul clasic cu care s-au obișnuit toți, fie că e vorba de TOEFL, IELTS sau oricare altă certificare. Ceea ce facem acum, este în premieră să oferim același instrument și pentru limba română."

Examenul de certificare a competențelor de comunicare la limba română va include patru probe: audiere, citire, scriere și vorbire. Ministerul Educației va asigura și organizarea lecțiilor remediale la limba română pentru elevii din școlile cu predare în limbile minorităților naționale, în instituțiile unde se înregistrează rezultate slabe la examenul de absolvire a gimnaziului.

Numărul elevilor din municipiul Chișinău a crescut accelerat în ultimul deceniu - de la peste 85 de mii în 2017, la peste 108 mii în 2025. În prezent, practic fiecare a cincea școală din cele 151 din municipiu este suprasolicitată, iar clasele cu 38–40 de elevi au devenit o realitate. În multe instituții, elevii abia încap în sălile de clasă, iar profesorii muncesc la limita extenuării.

MARIA GABUREA-GRAUR, director adjunct, Liceul „Mihai Viteazul”: "Capacitatea instituției este cu 20% întrecută, suprasolicitată. Se lucrează foarte mult, cea mai grea perioadă este septembrie-august când începem să încadrăm numărul de colective de clase într-un spațiu. 56 de colective de clasă și dacă facem o medie a clasei nu întrece 38-36 de copii. Este o ușoară creștere de la an la an și încercăm să ținem piept la toate solicitările care vin din partea părinților."

ANA EREMEI-BEREZOVSCHI, director, Liceul „Mihail Berezovschi”: "Am respins cereri care erau copii dintr-o depărtare față de instituția noastră mai mare. Problema rămâne a fi în munca pedagogului pentru că într-adevăr are mai multe caiete de evaluat, mai multe lucrări, mai multă atenție asupra tuturor elevilor ca toți să se simtă în siguranță, să fie toți bine în instituție pe parcursul zilei, să reușească pe fiecare copil să-l audă, sa-l înțeleagă."

Profesorii se plâng că pauzele dintre ore nu mai înseamnă odihnă, ci timp suplimentar de muncă.

ELEONORA LUPAȘCU, profesoară de fizică, Liceul „Mihai Viteazul”: "Clasa care o dirijez, clasa a 9-a sunt 40 de copii. Este clar că profesorul este suprasolicitat, nu ai timp nici câteva momente să scapi din vedere copii, trebuie să-i monitorizezi în permanență, trebuie să vezi că copii lucrează, și este clar că când ne apucăm să verificăm lucrările, ne este foarte dificil, pentru că numărul mare de copii dublează munca profesorilor."

GALINA CRUDU, învățătoare clasele primare, Liceul „Mihail Berezovschi”: "În clasă sunt 42 de elevi, este un număr destul de mare. Și pentru ei este un impediment pentru că ținând cont de particularitățile de vârstă, atenția fiind de la 15-20 de minute, evident că profesorul trebuie să știe aceste lucruri și să se conformeze cu numărul de copii."

Ministerul Educației afirmă că supraaglomerarea școlilor din Chișinău este rezultatul mai multor ani, marcați de decizii proaste, investiții făcute fără rost și a unei planificări urbane insuficiente.

DAN PERCIUN, ministrul Educației: "În același timp, tot în Chișinău la câteva sute metri distanță de școlile supraaglomerate sunt școli cu zeci și sute de locuri libere. În total municipiul are peste 5000 mii de locuri neutilizate, dar sunt locuri libere în școli unde părinții nu vor să ajungă pentru că nu au fost modernizate. Propunem primăriei să adopte, elaboreze câteva decizii necesare: un plan clar de reducere a supraaglomerării, să înghețe transferurilor nejustificate către școlile care deja sunt supraîncărcate, să deschidă clase noi în școlile care au locuri libere."

Ministerul Educației a anunțat că pune la dispoziția municipiului Chișinău două clădiri care ar putea fi preluate prin comodat pentru extinderea rețelei școlare. Este vorba despre blocul Centrului de Excelență în Energetică și Electronică și actualul sediu al Liceului de Arte Plastice „Igor Vieru”. Potrivit ministrului Perciun, valorificarea acestor spații, combinată cu transferul liceului „Igor Vieru” în clădirea fostului Colegiu Tehnologic, ar putea aduce circa 1.600 de locuri noi pentru elevii din sectoarele Ciocana și Râșcani. Ministerul Educației este pregătit să aloce suplimentar 20 milioane de lei pentru dotarea și modernizarea spațiilor până la 1 septembrie 2026.

Pe 2 decembrie, Ministerul Educației a propus restructurarea școlilor mici.

DAN PERCIUN, ministrul Educației și Cercetării: "Avem 91 de instituții de învățământ care au mai puțin de 50 de elevi. Practic una din zece școli din țara noastră are mai puțin din 50 de elevi, iar din 247 de școli, una din cinci instituții de învățământ are mai puțin de 90 de elevi. Avem o rețea puternică fragmentată cu multe instituții cu un număr mic de elevi."

Potrivit lui Dan Perciun, în baza criteriilor propuse ar urma să fie reorganizate 73 de școli, dintre care zece ar urma să fie transformate în grădinițe, 43 - în școli primare și 17 - în școli primare grădinițe. Reforma ar putea viza în total aproximativ 1.328 de elevi. Cadrele didactice care au activat în aceste instituții vor primi ajutor prin reconversie profesională, relocare și acoperirea cheltuielilor de transport. Cei care nu se pot angaja în raion vor primi indemnizație de relocare de până la 300 mii de lei.