Se împlinesc 36 de ani de la primul „Pod de Flori”
Astăzi se împlinesc 36 de ani de la primul „Pod de Flori”. Pe 6 mai 1990, pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, hotarul de pe Prut a fost deschis temporar, iar sute de mii de oameni au putut traversa râul fără pașaport sau viză. În acea zi, Prutul a devenit simbolul apropierii dintre românii de pe ambele maluri.
În urmă cu 36 de ani, pentru o perioadă scurtă de timp, frontiera dintre România și fosta Uniune Sovietică a dispărut simbolic. Evenimentul din 6 mai 1990 a marcat o reîntâlnire emoționantă între românii de pe cele două maluri ale Prutului. Participanții au așternut flori pe apele râului, într-un gest al apropierii și al memoriei istorice comune. „Podul de flori” a fost perceput ca o expresie a fraternității și a dorinței de reunire între comunitățile despărțite de decenii.
ION UNGUREANU, deputat în Primul Parlament: "Încă o dovadă că miracolul românesc rămâne, spre uimirea tuturor popoarelor, un neam întreg, oricâți ar vrea să ne împartă în bucăți diferite, ne împart, dar noi iar ne adunăm!"
Deschiderea temporară a hotarului a durat între orele 13:00 şi 19:00. De-a lungul frontierei de 700 de kilometri de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani - Pererita, Stânca - Costeşti, Iaşi - Sculeni, Ungheni - Pod Ungheni, Albiţa - Leuşeni, Fălciu - Ţiganca, Oancea - Cahul şi Galaţi - Giurgiuleşti.
Un an mai târziu, în iunie 1991, a avut loc un al doilea Pod de Flori. Atunci, conform datelor statistice, 240 de mii de basarabeni au trecut Prutul în România, eii fiind primiți în orașe precum Iași, Suceava sau Galați.








