Rezoluţia a fost adoptată cu 153 de voturi „pentru”, zece „împotrivă”, inclusiv Israel şi Statele Unite, şi 23 de abţineri. Textul rezoluției nu este obligatoriu, dar majoritatea care l-a aprobat își propune să exercite presiuni asupra Israelului şi a aliatului său american, informează AFP. La fel ca textul anterior, adoptat la sfârşitul lunii octombrie, care cerea un „armistiţiu umanitar imediat, durabil şi susţinut, care să conducă la o încetare a ostilităţilor", rezoluția de marți nu condamnă gruparea Hamas. Absența condamnării este criticată de Israel şi Statele Unite.

LINDA THOMAS-GREENFIELD, ambasador SUA la ONU: "De ce este atât de dificil să spunem fără echivoc că uciderea bebeluşilor şi împuşcarea părinţilor în faţa copiilor lor este oribil?"

Preşedintele Joe Biden a declarat marţi că, spre deosebire de Washington, guvernul israelian "nu doreşte o soluţie a două state" cu palestinienii şi i-a cerut prim-ministrului Benjamin Netanyahu să întărească şi să schimbe executivul pentru a găsi o soluţie pe termen lung la conflictul israeliano-palestinian. El a estimat, de asemenea, că Israelul, care bombardează intens Fâşia Gaza, începe să piardă sprijinul opiniei publice mondiale, relatează AFP. Este pentru prima dată de la atacul Hamas asupra Israelului, pe 7 octombrie, când Biden a făcut referire public la divergenţe cu executivul israelian.

Israelul apreciază susţinerea Statelor Unite pentru obiectivul de distrugere a grupării Hamas şi eliberarea ostaticilor ascunşi în Fâşia Gaza, a declarat marţi premierul israelian Benjamin Netanyahu, observând însă că între aliaţi există diferenţe de viziune privind perioada de după război, notează Reuters.