CORNEL VELNIȚA, șef Centru de monitorizare seismică: "Statul ar trebui să investească mai mult în cercetare. Respectiv, trebuie să fie salarii mai motivante. Trebuie să avem fundament, noi nu avem fundament. Adică disciplinele matematica, fizica trebuie să fie predate mai bine și trebuie să avem mai mulți absolvenți de liceu real și mai mulți absolvenți în cadrul universităților la matematică, fizică și, respectiv, din acești absolvenți noi putem face geofizicieni și seismologi."

VLADLEN CRDANEȚ, șef interimar, Laboratorul de Seismologie: "Nu fiecare chiar și știe ce este seismologia. Și nu avem nicio specialitate și facultate în Republica Moldova, doar specializări comune cu geologie sau cu geofizică, dar niște cursuri. Și nimeni nu a făcut aici studii în Moldova, geologie sau geofizică, poate în România."

VICTOR LUNGU, inginer, Institutul de Geologie şi Seismologie: "Activez deja cam la 10-11 ani. Consider că este neajuns de cadre în primul rând salariul nemotivant. În al doilea rând nu este cam posibil de făcut studiile în acest domeniu în țara noastră. În al treilea rând ar fi bine o experiență dintre cercetători moldoveni și români."

Pe lângă salariul descurajator, acest domeniu duce lipsă de echipament, spun tinerii care aleg să muncească în seismologie.

ADRIAN CIBOTARI, cercetător științific stagiar: "Din start am început lucrul aici în centru de monitorizare seismică ca tehnician. Și deja am avansat și în prezent lucru de bază este cercetarea seismelor și anume vizualizarea lor, identificarea. Lipsa de cadre în primul și primul rând este salariul foarte rău, promovarea tot foarte rea. Și a treia, un tânăr student care vine aici să lucreze, nu are cu ce să lucreze."

În Republica Moldova nu a existat o facultate de geofizică. Au fost câteva tentative de a deschide o specialitate în domeniul geologiei, însă numărul studenților scădea în fiecare an.

IGOR NICOARĂ, director, Institutul de Geologie şi Seismologie: "La facultatea de Biologie și Pedologie a Universității de Stat a fost redeschisă specialitatea de geologie și din 2003 până în 2014 au fost mai multe promoții. Așa s-a primit că acele probleme demografice care sunt la nivel de țară au făcut așa că tot mai puțini studenți se înscriau la acea specialitate. A mai fost o încercare în anul 2021 la fosta Universitate Agrară, deja care face parte din Universitatea Tehnică s-a încercat redeschiderea specialității inginerie minieră. Au fost formate două grupe, dar numai una a reușit să finiseze aceste studii. Tot au fost puțini studenți."

Institutul de Geologie și Seismologie este principala instituție de cercetare în domeniu, care monitorizează activitatea seismică și desfășoară cercetări geologice. Reprezentanții instituției încearcă să acopere deficitul de cadre prin atragerea absolvenților din România.

IGOR NICOARĂ, director, Institutul de Geologie şi Seismologie: "Pe parcursul anilor, completăm cadre cu absolvenții facultăților de geologie sau a celor înrudite din România. În primul rând, „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Avem colegi care au făcut studiile acolo și activează la noi. Apelăm și la cadre din afara țării. Apelăm la studenți de la facultăți înrudite, încercăm să îi înscriem chiar la nivelul studiilor de licență, ca noi să îi putem modela. Căci la momentul absolvirii să fie mai documentați."

În municipiul Bălți a fost lansat un program de licență în Inginerie geologică, grație Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în colaborare cu Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, unde își fac studiile șase tineri.