Libertatea presei, amenințată de dosare
În ultimii ani, mass-media se confruntă cu multiple procese judiciare menite să intimideze și să descurajeze dezbaterile publice. Aceste acțiuni lovesc dur în libertatea de exprimare și informare și pot conduce la auto-cenzură. Este concluzia Centrului de Resurse Juridice din Moldova, care a analizat cauzele judecătorești pornite împotriva portalurilor de știri și posturilor TV în cadrul studiului „Libertatea de exprimare a mass-media în fața justiției”.
Analiza statistică a cazurilor a arătat că două treimi din acțiunile analizate de CRJM au atacat direct sursele mass-media, iar mai mult de jumătate din reclamanți au fost politicieni sau demnitari de stat. Cele mai atacate în instanță au fost portalurile online de știri și posturile TV. O altă problemă este durata de examinare a acestor cazuri, care a fost de peste trei ani, un termen triplu în raport cu durata medie de examinare a cauzelor civile.
ANDREI NASU, consilier juridic CRJM: "Am putea să deducem că scopul reclamantului în înaintarea acțiunii nu a fost de a-și face dreptate în sensul apărării onoarei și demnității sau reputației profesionale, dar pentru a atrage mass-media într-un proces care durează, care necesită timp, efort, iar în acest mod să-i desconcentreze efortul de a se implica în activitățile sale profesionale - reflectarea subiectelor de interes public."
Pentru perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2023, în baza de date a hotărârilor Curții Supreme de Justiție, experții CRJM au identificat 37 de acte judecătorești împotriva mass-media. Din totalul cauzelor analizate, 26 de acțiuni au fost îndreptate direct împotriva surselor mass-media, iar 11 acțiuni le-au vizat indirect.
Cauzele judecătorești împotriva instituțiilor mass-media sunt foarte sensibile și nu există reguli clare după care ar putea să se conducă magistratul, a declarat președintele Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Livia Mitrofan.
LIVIA MITROFAN, președintele Judecătoriei Chișinău, sediul Centru: "Libertatea de exprimare este privită de fiecare individual. Când ești o persoană din afară poți să spui că informația este de interes public, iar dacă este vizată direct persoana și familia ei, devine o chestie privată. Judecătorul ar trebui mai întâi să verifice dacă materialul jurnalistic ține de interes public sau nu."
Experții CRJM au concluzionat că, în urma sau în timpul proceselor de judecată, mass-media a suferit în mod clar din cauza necesității de a se apăra. Costurile judiciare, incertitudinea, precum și timpul necesar pentru a pregăti „apărarea” sunt doar câteva dintre consecințele negative resimțite.
