Fabrica de vinuri Nis Struguraș a apărut în anii 90 ai secolului trecut, pe aproximativ patru hectare. În jur - podgorii, cât vezi cu ochii.

Capacitatea de prelucrare era de 40 de mii de tone de struguri. Productivitatea liniei de îmbuteliere a fost de 10 milioane de sticle pe zi. Vinăria se bucura de un mare succes.

Potrivit interlocutorilor noștri, procedura de privatizare nu a fost respectată și în consecință, muncitorii au fost înlăturați, iar în scurt timp la cârma întreprinderii a apărut un cetățean străin.

Pe 24 noiembrie 2020, noua conducere a fabricii i-a disponibilizat pe toți angajații. Gheorghe Crudu a lucrat la fabrică peste 25 de ani.

Bărbatul așteaptă ziua când administrația îi va plăti, poate, niște îndemnizații de șomaj. Foștii muncitori, mulți dintre care au ceva ani în spate, spun că decizia șefilor i-a nemulțumit.

Oamenii sunt și nemulțumiți, și nedumeriți de cele întâmplate. Ei au văzut că proprietarii au început să vândă cisternele de inox. Bărbații afirmă că înainte de a fi concediați, administrația le-a dat indicații să fie demontate toate utilajele.

Foștii muncitori afirmau că aceste bunuri trebuie păstrate, dar administrația avea alte planuri, mărturisesc acum oamenii indignați.

În timp ce vorbeam cu foștii angajați, și-au făcut apariția șefii fabricii Nis Struguraș. Aceștia ne-au spus că vinăria se află într-un proces de reorganizare, iar deciziile luate sunt secrete.

În anul 2004, când una dintre cele mai mari întreprinderi din Republica Moldova a ajuns să fie privatizată, niciun angajat nu a fost informat despre ce urmează. Nimeni nu a prezentat vreun act. Statul i-a obligat pe noii proprietari să planteze în jur de 100 de hectare de vița de vie și să modernizeze fabrica. Actualii angajați nu prea știu câte s-au făcut și câte - nu.

Interlocutorii noștri spun că privatizarea este învăluită de taină. Nu este clar ce statut are acum fabrica de vin din Nisporeni.

Pe de altă parte, administratorul companiei Mihail Ghimbra afirmă că toate angajamentele față de stat au fost respectate. Proprietarul afirmă că fabrica a activat cu succes.

Localnicii au altă informație în acest sens și acuză administrația de lipsă de transparență.

Oamenii mai spun că proprietarii au închis intenționat fabrica, pentru a putea vinde tot metalul din interior. Din imaginile filmate cu drona observăm doar câteva cisterne pe teritoriul fabricii din cele peste 150, care erau inițial.

Pe timpuri, la fabrica Nis Struguraș era mult de lucru. Oamenii munceau zi și noapte, cu schimbul. O întreprindere de invidiat cândva, aceasta a ajuns acum să zacă în ruine. S-a făcut intenționat, ne spun localnicii.

În aceste condiții se cere intervenția autorităților centrale, consideră oamenii din Nisporeni.

Privatizarea s-a făcut în perioada când șeful Guvernului era Vasile Tarlev. Am încercat să vorbim cu fostul premier însă acesta nu a răspuns la apelurile repetate. Sursele noastre confidențiale afirmă că în spatele comercializării metalului din fabrică ar sta oamenii din anturajul deputatului Vladimir Andronache, iar fabrica a fost închisă special pentru a avea acces liber la tot ce e de preț. L-am sunat de multe ori pe Vladimir Andronache, în speranța că ne va răspunde la întrebări, dar acesta are telefonul deconectat. Am mers la administrația orașului Nisporeni, dar acolo ni s-a spus că președintele și doi vicepreședinți de raion se află în concediu. La telefon am reușit să vorbim cu un alt vicepreședinte, care ne-a spus că nu cunoaște detalii despre activitatea fabricii. Victor Tulbure a auzit însă că aceasta urmează a fi lichidată.

După destrămarea Uniunii Sovietice, fabrica a fost transformată în societate pe acțiuni, iar ulterior a fost privatizată și au venit noi proprietari. Aceștia ar fi renunțat repede la gestionarea întreprinderii.

Într-un final, am apelat la Cancelaria de Stat, pentru a afla detaliile privatizării Nis Struguraș. Ni s-a sugerat să expediem o solicitare în scris și vom primi răspuns la întrebări. Până la editarea materialului nu am primit nimic. În prezent, în Republica Moldova sunt 37 producători de vinuri, care au în grijă peste 360 de hectare cu viță de vie.