Moscova ne-a șantajat până nu de mult cu gazul rusesc, dar nu i-a reușit. Înaintea alegerilor parlamentare, Kremlinul a inițiat o operațiune amplă, menită să cumpere voturi, să plătească proteste și să manevreze politica Republicii Moldova într-o direcție comodă Rusiei, așa cum s-a întâmplat în cazul Georgiei, care s-a ales cu procesul de aderare la Uniunea Europeană suspendat.

Mâna Moscovei care a fost simțită și la alegerile prezidențiale din 2024, și-a început manevrele mult mai agresive în politica de la Chișinău cu câteva luni înaintea scrutinului parlamentar. Încă din iulie, autoritățile avertizau asupra riscurilor. Pe 30 iulie, președintele Maia Sandu a ieșit în fața presei după ședința Consiliului Suprem de Securitate și a declarat că Moscova vrea „să controleze” Republica Moldova și pregătește imixtiuni în alegeri.

MAIA SANDU, președintele Republicii Moldova: "Coruperea electorală și finanțarea ilicită externă este amenințarea principală în alegerile din 28 septembrie, inclusiv prin criptomonede, rețele de cărăuși și scheme de spălare de bani, cu scopul de a corupe procesul electoral, transferuri către cei care au conturi în Promsviazbank, valorificate ulterior prin scheme din convertire. Doar prin criptomonede se planifică finanțări în sumă de circa 100 de milioane de euro."

Rusia și-a întețit campaniile de dezinformare și manipulare cu știri false, mesaje anti europene și narațiuni menite să crească neîncrederea cetățenilor în Republica Moldova. Au fost pompate milioane de dolari, alimentând propaganda, coruperea electorală și mișcările de stradă. Perchezițiile erau la ordinea zilei în lunile de dinaintea scrutinului. Pe 7 august, poliția a efectuat 78 de percheziții în mai multe localități. Pe parcursul investigațiilor au fost obținute probe care au demonstrat că un grup de persoane, având roluri bine determinate, acționa din interes material și în beneficiul organizației criminale „Șor”. La mijlocul lunii august, gruparea Șor a chemat cetățenii la proteste „nonstop” în centrul Chișinăului, cu promisiunea de a le achita câte 3.000 de dolari lunar.

VIOREL CERNĂUȚEANU, șeful IGP: "Oamenii trebuie să înțeleagă că nu știu dacă împărțind 3 000 de dolari la 30 de zile, asta înseamnă câte 100 de dolari pe zi. Asta este aceeași plată pe care o făcea și în 2022, nu s-a mărit sporul cu nimic. Este aceeași plată promisă, dar și atunci mulți nu au primit-o și au răcit în corturi. Și acum rămâne ca cetățeanul să vadă dacă o plată promisă de 100 de dolari pe zi o să acopere o amendă de 7 500 de lei pe zi pentru participarea la un protest plătit."

Formațiunile politice „Șansă”, „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei” și „Victorie”, afiliate fugarului penal Ilan Șor, au fost excluse din alegerile parlamentare din 28 septembrie. Pe 16 august, magistrații Curții Supreme de Justiție au declarat inadmisibil recursul depus de formațiunile politice împotriva deciziei Comisiei Electorale Centrale din 3 august, care a exclus partidele din lista celor care au dreptul de a participa la scrutin.

La începutul lunii septembrie, jurnalistul ucrainean Dmitri Gordon a dezvăluit, citând documente scurse de la Kremlin, că Rusia intenționează să răstoarne guvernarea proeuropeană de la Chișinău, iar pentru asta a elaborat un plan pentru care au fost alocate cel puțin 350 de milioane de dolari. În documentele la care făcea referire jurnalistul apăreau „în repetate rânduri” numele oligarhilor Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, precum și formațiunile politice afiliate lor. „Federația Rusă vrea să-i utilizeze pe cei doi „pentru a influența elita” de la Chișinău”, conchidea Gordon.

Între timp, investigațiile jurnalistice scoteau la iveală cum sute de conturi false, în spatele cărora stăteau activiști ai Blocului „Victorie”, controlat de Ilan Șor, au fost create pentru a răspândi propagandă rusească pe TikTok și Facebook. „Ziarul de Gardă” a cercetat, sub acoperire, activitățile rețelei și cum s-a consolidat o „fermă de troli” coordonată de la Moscova.

e 16 septembrie, Centrul Național Anticorupție anunța despre alte peste 20 de milioane de lei ridicate în timpul mai multor percheziții în Chișinău, în cadrul unui amplu dosar penal privind suspiciuni de finanțare ilegală a partidelor în circumstanțe agravante. Și în timp ce pompa milioane, Moscova răspândea falsuri. Pe 23 septembrie, Serviciul rus de Informații Externe susținea că Bruxellesul prevede trimiterea trupelor NATO în Republica Moldova după alegerile din 28 septembrie.

Votul exprimat de cetățeni a demonstrat ferm că viitorul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. Liderii politici internaționali și-au exprimat angajamentul lor pentru continuarea parcursului european.

VALERIU PAȘA, expert în politici: "Republica Moldova a rezistat celei mai ample operațiuni de amestec extern în alegeri. Imixtiune de așa amploare nu a mai existat nici într-o altă țară în toată istoria democrației. Rusia a cheltuit după diferite estimări circa 300 milioane de euro pentru a deturna votul democratic. Această sumă reprezintă aproximativ 2% din PIB-ul nominal al Republicii Moldova."

Chiar și așa, dezinformarea, promovarea dezbinării și a urii interetnice din partea propagandei Kremlinului nu contenește. Experții sunt de părere că în următorii ani, Republica Moldova trebuie să aibă drept scop prioritar consolidarea rezilienței și a securității.