Potrivit raportului, suspendarea preventivă a captării apei la Cosăuți, care alimentează sistemul de nord al țării, a transformat poluarea râului într-o criză de aprovizionare cu apă potabilă și industrială. În timpul intervenției, au fost distribuite peste 620 de tone de apă. Unele servicii medicale neurgente au fost amânate, iar în municipiul Bălți școlile au trecut temporar la studiul online. Raportul precizează și care au fost cele mai expuse categorii sociale.

CENTRUL NAȚIONAL DE MANAGEMENT AL CRIZELOR: "Efectele au fost resimțite mai puternic de persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități, gospodăriile fără mijloace de transport și familiile cu venituri mici. Deși nu au fost înregistrate distrugeri de infrastructură, clădiri sau echipamente, daunele totale sunt estimate la 2,33 milioane de euro. Acestea sunt generate de operațiunile de răspuns, de costurile suplimentare pentru menținerea serviciilor publice."

Raportul examinează și sectoarele care au înregistart cele mai mari prejudicii.

CENTRUL NAȚIONAL DE MANAGEMENT AL CRIZELOR: "Cele mai mari daune au fost înregistrate în sectorul reducerii riscurilor de dezastre, cu cheltuieli estimate la 1,18 milioane de euro, urmat de mediu, cu 724 de mii de euro, apă și sanitație, cu cheltuieli de 329 de mii de euro și sănătate, cu 97 de mii de euro. La nivel local, cel mai afectat a fost raionul Soroca."

Documentul stabilește prioritățile de redresare pentru perioada 2026–2031. Printre acestea figurează monitorizarea și decontaminarea mediului, asigurarea unor surse de rezervă, dotarea echipelor de intervenție și consolidarea cooperării cu Ucraina. Raportul recomandă și sprijinirea comunităților vulnerabile, refacerea ecosistemelor Nistrului și elaborarea unui program comun de redresare, cu responsabilități clare pentru fiecare instituție.