Componente folosite pentru dronele rusești care atacă Ucraina ar fi fost cumpărate prin rețeaua A7, controlată de fugarul Ilan Șor
Componente folosite pentru dronele rusești care atacă Ucraina ar fi fost cumpărate prin rețeaua financiară A7, controlată de fugarul Ilan Șor. O investigație a publicației „The New York Times” arată că bunurile erau mascate în acte drept panouri iluminate cu LED, accesorii auto sau alte piese obișnuite. Ele treceau prin companii-paravan și bănci din străinătate. Numai în primele patru luni ale anului 2025, A7 ar fi intermediat tranzacții interzise de peste jumătate de miliard de dolari.
Investigația pornește de la dronele ghidate prin fibră optică, folosite de armata rusă pe frontul din Ucraina. Rusia nu produce toate componentele necesare, iar sancțiunile occidentale îi limitează accesul la ele. Pentru a ocoli restricțiile, componentele ar fi fost cumpărate din China printr-o companie-paravan creată de A7 în Kârgâzstan.
AARON KROLIK, jurnalist „The New York Times”: "Acesta este tipul de dronă folosit pe linia frontului în Ucraina. Aceste drone se bazează pe fibra optică. Rusia nu produce asemenea componente, iar sancțiunile americane au făcut extrem de dificilă cumpărarea lor, așa că a fost creată o cale de ocolire, prin compania A7. În acest caz, fibra optică a fost cumpărată din China, printr-o companie-paravan, creată de A7 în Kârgâzstan. (...) Companiile rusești îi dau bani A7 în Rusia, iar firmele-paravan fac achizițiile în numele lor."
Jurnaliștii americani au urmărit circuitul banilor timp de șase luni. Ei au analizat sute de gigabytes de documente lăsate într-un spațiu de stocare online accesibil publicului. Printre acestea se aflau facturi reale, versiuni falsificate și programul folosit de angajații A7 pentru mascarea tranzacțiilor.
AARON KROLIK, jurnalist „The New York Times”: "Aici avem două facturi – una reală și una falsă, generată de A7. (...) Au înlocuit componentele sensibile. În locul acestora apare un panou metalic cu LED, pentru recepția unei companii de publicitate. Data și suma sunt aceleași. Facturile false sunt create pentru ca tranzacțiile să nu pară destinate Rusiei și nici să nu indice cumpărarea unor bunuri sensibile."
„The New York Times” a analizat peste 4.000 de tranzacții realizate prin 40 de conturi ale rețelei A7. Plățile au ajuns în peste 80 de țări. Din cele peste 500 de milioane de dolari transferate, mai mult de 130 de milioane ar fi vizat produse destinate industriei militare ruse. Multe au trecut prin bănci din Kârgâzstan, dar și prin instituții occidentale, care nu ar fi cunoscut beneficiarul real. Autoritățile kârgâze susțin că au închis peste 50 de firme asociate rețelei.
AARON KROLIK, jurnalist „The New York Times”: "Unele dintre companiile-paravan ale A7 au fost închise de guvernele occidentale, dar altele, noi, au apărut la fel de repede. Totul s-a transformat într-un joc fără sfârșit, în care firmele rusești găsesc permanent noi metode de evitare a sancțiunilor."
Jurnaliștii au identificat 71 de companii din lume conectate la A7. Firma a fost creată în 2024 de Ilan Șor împreună cu banca rusă de stat „Promsviazbank”, asociată industriei de apărare. A7 nu a răspuns solicitării de comentarii expediate de „The New York Times”.
