DORIN JUNGHIETU, ministrul Energiei: "Republica Moldova este una dintre țările cele mai expuse la astfel de riscuri. Nu producem țiței, nu avem rafinării și depindem aproape integral de importuri. De aceea, orice șoc extern, un conflict care generează blocaje logistice sau variații bruște de preț produc consecințe care se resimt în viața oamenilor și în starea economiei. În aceste condiții, statul are nevoie de un instrument funcțional pentru a asigura stocuri de urgență de produse petroliere."

Proiectul stabilește mecanismul de intervenție și creare a stocurilor, un model hibrid, aliniat la standardele Uniunii Europene. Jumătate din obligația de stocare va fi asigurată de Entitatea Centrală de Stocare, iar cealaltă jumătate - de companiile importatoare. Dorin Junghietu a mai argumentat că proiectul creează condițiile pentru investiții în infrastructura de stocare și dezvoltarea serviciilor logistice, ceea ce poate însemna în timp mai multă siguranță și mai multă stabilitate și predictibilitate pentru întreaga economie.

DORIN JUNGHIETU, ministrul Energiei: "În esență, acest proiect înseamnă un lucru simplu și concret: să avem rezerve de combustibil, reguli clare și capacitate de a interveni rapid pentru a proteja cetățenii și economia. Prin această lege, întărim capacitatea statului de a asigura continuitatea aprovizionării cu produse petroliere, reducem vulnerabilitățile externe și consolidăm reziliența economică în conformitate cu standardele europene."

Potrivit autorităților, cel puțin jumătate din stocurile de urgență vor trebui păstrate pe teritoriul Republicii Moldova. Cealaltă parte va putea fi ținută în alte state, în baza unor acorduri bilaterale sau sub alte forme permise de legislație. Legislația îi obligă acum pe importatori să dețină depozite pentru stocarea a cel puțin 1.000 de metri cubi de motorină și benzină și 150 de metri cubi de gaz lichefiat, fără a impune obligații privind menținerea continuă a anumitor volume de produse petroliere. Ca urmare a introducerii obligației de formare a stocurilor, autoritățile estimează un impact de 0,45–0,54 lei asupra prețurilor la pompă, în următorii patru ani.