Experții susțin că primul candidat din buletinul de vot, Renato Usatâi scoate în evidență problema corupției, deși nu are un program electoral în scris. Lichidarea Centrului Național Anticorupție și crearea unei noi instituții nu intră în abilitățile președintelui. Alte elemente precum lansarea unui program de locuințe ieftine și credite ipotecare la rata zero depășesc mandatul de președinte . Usatîi vine și cu promisiuni ce ține de politica externă, problema transnistreană, dar experții spun că lucrurile sunt relatate superficial și cu prea puține detalii. Lipsesc instrumente clare cum Renato Usatîi își va onora promisiunile.

Andrei Năstase vine cu proiectul de țară „Moldova de mâine”. Promisiunile și angajamentele electorale depășesc atribuțiile președintelui, afirmă experții. Promisiunile de majorări salariale și de pensii, dar și subvenționarea agricultorilor nu țin de manadatul de șef al statului. În același timp, Năstase este singurul candidat care a venit și cu o evaluare a cadrelor de resurse. El promite că va face o strategie de evaluare a prețurilor și va impune scăderea acestora, ceea ce este irealizabil și induce mai degrabă la un stat în care economia este planificată, spune Expert-Grup. O altă promisiune care trezește mai multe întrebări este alocarea anuală a trei miliarde de lei pentru redechiderea întreprindelor și a celor înstrăinate ilegal. Aceasta subliniază rolul statului în economie și promisiunea nu corespunde dezideratului de a asigura o concurență sănătoasă.

În schimb, Tudor Deliu este singurul candidat care a venit cu un program electoral ce se încadrează în mare parte în atribuțiile constituționale ale președitelui. Multe promisiuni sunt destul de vagi și scrise pe două pagini, spun experții. În ceea ce privesc promisiunile de reforme în justiție, Deliu nu vine cu detalii necesare, care ar demonstra cum anume urmează să-și îndeplinească promisiunile. Chiar dacă acestea sunt fezabile, candidatul nu a venit cu obiective măsurabile, care ar avea un impact bugetar vizibil, spun experții. De asemenea, lipsește o analiză a problemelor care urmează a fi soluționate.

Iar Igor Dodon a venit cu un program mai larg, doar că majoritatea promisiunilor electorale depășesc mandatul de președinte. El a prezentat promisiuni specifice unei țări prezidențiale, în care șeful statului joacă un rol crucial și nu a unei țări parlamentare, precum este Republica Moldova. Experții spun că Dodon a prezentat promisiuni în toate domeniile de dezvoltare a țării, până la domenii destul de înguste și neunivoce. Multe promisiuni, între care - terenurile de joacă, amenajarea locurilor publice, a pistelor pentru bicicliști - țin de competența primăriilor și experții s-au arătat nedumeriți de ce vine Dodon cu ele dacă nu țin de atribuțiile prezidențiale. Mai mult, măsurile propuse de Igor Dodon nu sunt realizabile în spațiul bugetar existent, cred experții. Ce ține de subiectul corupției, acesta este tratat destul de vag, comparativ cu programul electoral din 2016 al lui Dodon. Nici furtul miliardului nu mai este printre obiective. Nu se spune nimic nici despre cum vor arăta relațiile dintre Moldova și UE, dar se pune accent pe aderarea la piața euro-asiatică, care nu este compatibilă cu Acordul de Asociere, susține Expert-Grup.

În cazul candiatului Violeta Ivanov, nicio promisiune nu se încadrează în mandatul constituțional al președintelui, apreciază experții. Acestea țin fie de atribuțiile primăriilor – apeduct, parcări, iluminat stradal, fie de atribuțiile Guvernului - ameliorarea condițiilor de trai pentru pensionari, familii cu copii. Expreții susțin că promisiunile Violetei Ivanov sunt irealizabile în actualul stat parlamentar. Mai mult, nici din punct de vedere financiar nu este real, iar pensiile de 5.000 de lei sunt fantezii electorale, potrivit Exper-Grup. Candidatul nu-și propune lupta cu corupția.

Ca și în cazul altor candidați, multe promisiuni ale Maiei Sandu depășesc mandatul prezidențial. Pensia de 2.000 de lei sau un regim simplificat pentru vize sunt realizabile doar în colaborare cu Guvernul și forul legislativ, spun experții. Există însă și o serie de promisiuni care se pliază cu mandatul președintelui – abordarea mai activă și mai dinamică a economiei, în special promovarea produselor și atragerea investițiilor străine. Fezabilitatea financiară a programului e argumentată prin mai multe noțiuni demonstrate prin cifre. În cazul corupției, se propune abordarea acesteia ca risc major de insecuritate și folosirea atribuției președintelui din domeniul securității. Majoritatea angajamentelor electorale sunt ancorate la problemele cu care se confruntă țara. Singurele remarci se referă la sursele de finanțare ale programului prezidențial. Se acordă o atenție deosebită la atragerea asistenței externe. Acest lucru ne duce într-o zonă de incertitudine despre realizarea lor, apreciază experții.

Octavian Țîcu a venit cu cinci angajamente electorale. Unul e dizolvarea Parlamentului, iar acest lucru este imposibil fără voința parlamentarilor de a iniția procesul. Politica externă și scoaterea țării din izolare internațională e un alt obiectiv care corespunde cu mandatul președintelui. Celelalte trei angajamente se fixează pe aprofundarea relațiilor bilaterale cu România și este vorba despre dimensiunea economică și mai mult sau mai puțin corespunde cu mandatul prezidențial. Implementarea depinde de o bună sinergie cu Parlamentul și Guvernul. Nu au fost prezentate sursele de finanțare și experții nu au avut posibilitatea să aprecizez fezabilitatea programului. Potrivit experților, obiectivul de unificare a infrastructurii terestre, energetice, digitale și de comunicații cu România este relevantă. Abordarea acestor angajamente electorale este însă îngustă și nu vizează alte domenii importante.

Dorin Chirtoacă este un adept al unionismului și a intrat în campanie cu sloganul „Unirea pentru toți”. Ca și Octavian Țîcu, Chirtoacă dorește dizolvarea Parlamentului ca să poată promova agenda de integrare europeană și agenda românească. După cum este indicat în angajamente, programul prezintă realitățile socio-economice din România, care ar putea teoretic deveni reale și pentru Republica Moldova în cazul unirii. Toate aceste promisiuni nu sunt fezabile, atâta timp cât este vorba despre două state distincte, afirmă experții. Promisiunea de a aduce proiecte de dezvoltare și de a crește nivelul de viață a oamenilor este relevantă, dar faptul că aceste promisiuni nu sunt ancorate la realitățile țării noastre, se pierde din relevanță, au concluzionat experții.