Moscova neagă că are intenţia de a ataca Ucraina şi cere garanţii de securitate din partea NATO şi a Statelor Unite
Moscova califică drept ''distructivă'' decizia Washingtonului de a trimite 3.000 de militari suplimentari în Europa de Est, în contextul tensiunilor exacerbate între Rusia şi occidentali cu privire la Ucraina. "Îngrijorarea Rusiei este clară şi perfect justificată", a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, făcând apel la americani să înceteze să alimenteze tensiunile. Pentagonul a anunțat ieri că 2.000 de soldați americani vor ajunge în Germania și Polonia, iar 1.000 de soldați vor fi mutați, din Germania, în România.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului John Kirby a precizat că prin mutarea trupelor în Europa de Est, Statele Unite vor să dea Rusiei un semnal că sunt alături de aliații NATO de pe flancul estic. Aceste trupe nu sunt permanente.
JOHN KIRBY purtătorul de cuvânt al Pentagonului: "Statele Unite vor trimite trupe în Polonia, Germania și România. Aceste trupe nu sunt permanente, nu vor lupta în Ucraina, dar vor asigura o apărare robustă aliaților. 1.000 de soldați din Germania vor fi trimiși în România în zilele următoare. Este un escadron care se va putea muta rapid în diverse locuri. Aceștia vor descuraja eventuale agresiuni în statele aliate."
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat decizia Statelor Unite de a desfăşura trupe suplimentare în Polonia, România şi Germania, relatează Reuters. "Acesta este un semnal puternic al angajamentului american şi vine pe lângă alte contribuţii recente americane la securitatea noastră comună”, a declarat Stoltenberg într-un comunicat.
Premierul britanic Boris Johnson şi preşedintele rus Vladimir Putin au convenit miercuri asupra necesităţii de a ajunge la o soluţionare ''paşnică'' a crizei ucrainene, a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street după o convorbire telefonică între cei doi lideri, relatează AFP. Potrivit unui comunicat difuzat de Kremlin, Putin a evocat ''lipsa de voinţă a NATO de a răspunde în mod adecvat la preocupările legitime ale Rusiei'' cu privire la securitatea sa.
Ministrul apărării rus, Serghei Şoigu, a sosit joi în Belarus pentru a verifica pregătirile militarilor ruşi şi belaruşi în vederea exerciţiilor comune de luna aceasta, transmite agenţia Interfax, preluată de Reuters.
Serghei Şoigu s-a întâlnit şi cu Alexandr Lukaşenko, a anunţat Ministerul Apărării de la Moscova. În vederea exerciţiilor din 10-20 februarie, Rusia a dislocat efective şi echipamente militare neprecizate în Belarus, care are de asemenea graniţă cu Ucraina.
Moscova neagă însă că are intenţia de a ataca Ucraina şi cere garanţii de securitate din partea NATO şi a Statelor Unite; printre altele, Rusia cere ca ucrainenilor să li se închidă oficial perspectiva aderării la Alianţa nord-atlantică.
Rusia este acuzată de la sfârşitul anului 2021 că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi la graniţele Ucrainei pentru o potenţială invazie. Rusia a transmis în decembrie Washingtonului o serie de propuneri privind arhitectura de securitate europeană, cerând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, cu accent asupra Ucrainei, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi retragerea trupelor NATO din ţările Europei de Est care au aderat la această alianţă începând din 1997. Statele Unite au respins aceste cereri, evocând în schimb posibile măsuri de sporire a încrederii, precum inspectarea de către Rusia a scuturilor antirachetă amplasate în Polonia şi România.
Kievul anunță că se pregăteşte pentru orice scenariu, nu subestimează ameninţarea şi nici nu va permite ca Rusia să destabilizeze Ucraina.
