La vârsta de 40 de ani, Alina Bou din raionul Șoldănești a aflat că suferă de o boală hepatică în stadiu terminal. Pentru ea, singura șansă la viață era transplantul hepatic. Salvarea a venit din familie. Dintre cei cinci frați, la mezinul de 37 de ani a fost stabilită compatibilitatea sanguină și el a acceptat să-i doneze aproximativ 70 la sută din ficat. Intervenția chirurgicală a avut loc în 12 februarie și a durat mai bine de 10 ore. A fost o premieră medicală pentru Spitalul Republican „Timofei Moșneaga”, cu prima prelevare laparoscopică a unui lob hepatic de la un donator viu.

ALINA BOU, pacienta: "Mă porniseră durerile în burtă și la fiere aveam pietre. În august 2024 s-au pornit durerile, din august m-au operat, mi-au înlăturat fierea. Și de atunci au început toate probleme. Și din spital în spital. Tot spuneau medicii medicamentos. Dar oricum nu m-a ajutat. La urmă, domnul Hotineanu a spus că doar transplant de ficat trebuie să facem. Am sunat la toți frații. Și în aceeași grupă de sânge cum suntem eu cu fratele mezin, numai noi doi eram."

Mamă a doi minori, femeia și-a pus mari speranțe în operația de transplant. Astăzi, atât ea, cât și fratele său, continuă recuperarea, iar ficatul donatorului a început să se regenereze.

ALINA BOU, pacienta: "Eram foarte fericită că iată dacă el o să-mi doneze o să-mi salvez viața și o să-mi cresc copilașii. Pielea s-a curățit mergem spre bine analizele mai joacă. Fratele a făcut USG-ul și au zis că e tot bine,a dat analize. Ficatul a început să se regenereze."

ADRIAN HOTINEANU, șef, echipa transplant hepatic, Spitalul Republican „Timofei Moșneaga”: "Asta a fost într-adevăr o premieră medicală, noi din 2013 facem transplant, peste 13 ani facem și mini invazive. Laporascopic rezecțiile de ficat le facem în cazuri de cancer, tumori le facem mai de mult dar aici există un lucru mai complex, psihologic mai complex când este un donator viu. Trebuie să vină sănătos și să plece sănătos."

Din nefericire pentru pacienții care așteaptă donatori, numărul celor din urmă este infim.

ADRIAN HOTINEANU, șef, echipa transplant hepatic, Spitalul Republican „Timofei Moșneaga”: "Transplantul de ficat de la donator viu este cea mai complexă operație. Și sigur că noi dorim mai mulți să fie donatori în moarte cerebrală, unde aici depinde de mai multe mecanisme. Dar când nu sunt donatori, rudele sau prietenii, copiii ajută și salvează aceste vieți."

Medicii subliniază că oamenii aflați în moarte cerebrală nu mai pot fi recuperați, însă pot deveni salvatori pentru pacienți cu șanse.

ADRIAN HOTINEANU, șef, echipa transplant hepatic, Spitalul Republican „Timofei Moșneaga”: "Dar cel mai important, donarea în moarte cerebrală, noi trebuie să înțelegem că, când o rudă decedează, noi nu o să o aducem înapoi, dar putem să-i continuăm viața prin salvarea altei vieți."

Prelevarea unor părți sau chiar a organelor întregi de la donatorii vii este mult mai complicată, explică medicii.

VICTOR COJOCARU, șef catedră anestezie și terapie intensivă, Spitalul Republican „Timofei Moșneaga”: "La noi vine donatorul care donează ficatul aici într-adevăr e o problemă morală foarte dificilă. De aceea se atrage o atenție deosebită și la prelevare de organe și la îngrijirea homeostaziei postoperator."

În țara noastră, zeci de oameni așteaptă astăzi un donator de organe.

GRIGORE ROMANCIUC, director Agenția de Transplant: "În lista de așteptare pentru transplantul renal avem actualmente 31 de pacienți înscriși în listă iar în lista pentru transplantul hepatic avem peste 60 de pacienți înscriși. De exemplu pe parcursul anului trecut, 2025, au fost transplantați 10 pacienți pentru transplant hepatic."

Ministerul Sănătății a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care ar urma să faciliteze accesul la organe pentru transplantare.

GRIGORE ROMANCIUC, director Agenția de Transplant: "În Chișinău noi avem autorizate pentru activități de prelevare și transplant patru instituții, iar în afara municipiului este preconizat să fie autorizate încă zece instituții. Acestea trebuie să fie capabile să pună diagnosticul de moarte cerebrală dar trebuie să fie capabile să mențină un donator în starea de moartea cerebrală. Este vorba și de dotarea instituțiilor, pregătirea personalului medical."

Medicii subliniază că fiecare donator în moarte cerebrală poate salva mai multe vieți, însă fără o promovare a culturii donării și fără un sistem medical mai dezvoltat, șansele pacienților din listele de așteptare vor continua să rămână extrem de mici.