Plahotniuc controla mai multe categorii de complici. În prima erau oamenii foarte apropiați, care îi raportau ”șefului” direct și care întrețineau legătura cu cei din administrația „Metalferos”. Aceștia, la rândul lor, se regăsesc pe o treaptă mai jos în ierarhie. Aici apare și directorul companiei, care semna contractele cu firmele-căpușă, implicate fictiv în procesul de vânzare-cumpărare a metalelor la un preț mai mic, câștigând profit ilegal din diferența de preț. La baza piramidei se află trei diviziuni cu roluri distincte: este vorba despre colectorii de metale, adică firmele căpușă propriu-zise; acestea erau vegheate de către grupul de urmărire, cel care supraveghea ca firmele să colecteze metalul la prețul dictat de către oamenii lui Plahotniuc; în cazuri de deviere de la planul impus, intervenea grupul de polițiști, cu procese contravenționale sau penale inițiate abuziv, în cadrul cărora colectorii erau urmăriți, percheziționați și arestați.

În 2020, presa din Chișinău a publicat mai multe investigații, din care înțelegem că Plahotniuc a fost beneficiarul mai multor companii offshore, care au ridicat zeci de milioane de dolari de pe urma contractelor cu Metalferos. „Ziarul de Gardă” a scris despre compania „Metoil Trading LLP”, afiliată lui oligarhului, că ar fi câștigat în perioada ianuarie 2015 – 13 februarie 2017 profit de aproape opt milioane de dolari. Venitul total însă al acestei companii a fost de peste trei ori mai mare. Potrivit informațiilor ajunse în posesia noastră, însă, din 2012 și până în 2016, „Metoil Trading LLP” a încasat în patru ani un profit de peste 26 de milioane de dolari, de la companii din Ungaria, Germania, Austria, Turcia, China, România, Polonia, India, Ucraina, Lituania și Olanda. Ulterior, banii erau transferați către companiile offshore controlate de Plahotniuc. Cu o parte din acești bani, unii copii ai unor politicieni de la Chișinău obțineau studii în Occident. Sau erau plătiți diferiți artiști, care făceau show în clubul de noapte al lui Plahotniuc. Este vorba de zeci de mii de euro. În 2019, compania „Metalferos” a trecut printr-un proces de decăpușare, iar din 2020 a început să semneze contracte directe cu firmele din străinătate.

Una dintre persoanele de încredere a lui Plahotniuc a fost Iurie Cecan. Despre el, Rise a scris că este cetățean al republicii Moldova și că în anii 2000 s-a învârtit în cercurile rusești, care au preluat banca Unirea din România, transformată ulterior în Nova Bank. Cecan a avut însă și alte afaceri în România sau în paradisuri fiscale. În 2009, Vladimir Plahotniuc a cumpărat cu 1,3 milioane de euro de la familia Cecan o vilă luxoasă din zona Pipera a Bucureștiului, iar în 2014, din martie și până august, Cecan a fost angajat în cadrul „Metalferos”. Cecan ar fi fost responsabil de transferul banilor obținuți de la exportul metalelor în conturile firmelor din offshore ale lui Plahotniuc. Această misiune, în diferite perioade, Cecan ar fi împărțit-o cu fostul deputat PD, Vladimir Andronachi, pus de asemenea sub acuzare în dosarul „Furtul Miliardului”. Pe 18 iulie 2019, într-o singură zi, Cecan a donat soţiei cotele-părţi pe care le deţinea în mai multe apartamente din Chișinău, cumpărate la finele lui 2016. Unul dintre acestea are 380 de metri pătraţi şi se află în acest complex de lux, amplasat în apropierea parcului Valea Trandafirilor. Preţul de piaţă al apartamentului este de aproximativ şapte milioane şi jumătate de lei. Am încercat în repetate rânduri să luăm legătura cu avocatul lui Cecan, Nicu Șendrea, dar acesta nu ne-a răspuns la telefon.

Tot Cecan ar fi fost cel care a dirijat activitatea rețelei criminale, controlându-l și pe directorul întreprinderii, care de altfel, era numit de comun acord cu Plahotniuc. Din 2014 „Metalferos” a fost condusă de Alexei Țîmbrovschi. Documentele arată că acesta ar fi semnat contracte de vânzare a deșeurilor feroase și neferoase cu companiile intermediare. Procurorii au stabilit că Țîmbrovschi a fost cu rol decisiv și în realizarea schemei pe plan național, fiind răspunzător de racolarea și însărcinarea membrilor din eșalonul inferior. La fel ca și Andronachi sau Cecan, Țîmbrovschi nu se află în Republica Moldova încă din 2019. Potrivit surselor confidențiale, Țîmbrovschi e într-un oraș din România. Pe parcursul lui iulie 2019, însă, Țîmbrovschi a reușit să-și pună la adăpost proprietățile, dăruindu-le soției. Este vorba de aproximativ 748 de terenuri agricole cu viță de vie, în satele Semionovca și Talmaza, raionul Ștefan Vodă, de pe care Procuratura Generală anunțase în septembrie curent că a ridicat sechestrul, precum și cotele-părți pe care le-a deținut în trei apartamente din Chișinău, toate trecute în declarația de avere. În total, soții Țîmbrovschi au agonisit 1637 de terenuri cu suprafață totală de aproape 400 de hectare, a căror valoare se ridică la peste 15 milioane de lei, și mai multe afaceri gestionate direct sau indirect prin rude și prieteni, printre care un hotel de patru stele pe Strada pietonală din Chișinău, și un restaurant situat în aceiași clădire. La sfârșitul lui 2019, soția lui Țîmbrovschi, Carine, și-a cumpărat un Porsche Cayenne, fabricat în același an. Prețul unui astfel de automobil este de aproximativ 80 de mii de euro. Pe 4 decembrie 2019, procurorii au descins acasă la familia Țîmbrovschi. Peste trei zile, cuplul a divorțat. Pe 8 noiembrie curent, procurorii au cerut mandat de arestare pe numele lui Alexei Țîmbrovschi. Avocatul acestuia, Alexei Axentiev, a refuzat să comenteze acuzațiile aduse clientului său.

Țîmbrovschi și-a făcut averi inclusiv grație activității la „Metaleferos”. Documentele arată că în cadrul schemei frauduloase aplicate pe segmentul local, acesta a semnat contracte de cumpărare a metalelor de la mai multe firme gestionate direct sau prin persoane interpuse, (de către alți doi membri ai grupării - Nicolae Pelin și Roman Cernii) printre care se numără și omul de afaceri Nicolae Pelin. În timp ce firmele lor colectau metal de la persoane fizice la un preț ce varia între 120 și 150 de dolari per tonă, „Metalferos” plătea pentru aceeași tonă de metal, doar că furnizată de agentul economic, cu aproximativ o sută treizeci de dolari mai mult. În cazul metalelor mai valoroase, precum aluminiul sau cuprul, prețul putea fi și de două ori mai mare. Ulterior, banii intrați în conturile agenților economici erau extrași în numerar, iar diferența rămasă după încasarea sumelor real achitate persoanelor fizice, alcătuia de fapt profitul, care ulterior era împărțit în cadrul rețelei criminale. Din 2017 și până în 2019, peste 90 la sută din câștiguri au fost dobândite de pe urma tranzacților anume cu firmele controlate de Nicolae Pelin. Acestea sunt în localitățile din centrul Republicii Moldova, fiind și cei mai mari furnizori de metale către „Metalferos”. Este vorba de peste 700 de milioane de lei. (Încă ceva mai mult de 65 de milioane au fost dobândite prin firmele controlate de omul de afaceri Roman Cernii, responsabil de colectarea metalului în zona de sud.)

Schema ne-a fost confirmată și de unul din foștii angajați a lui Pelin, Alexandru Borisov. Fosta soție a acestuia, Olga Borisvoa, figurează ca fondatoare a companiei „Borolcon”, controlată de Pelin. Bărbatul spune că femeia a avut un rol de interpus, care în baza contractelor de achiziție semnate cu „Metalferos”, zilnic obținea în favoarea lui Pelin milioane de lei. Iar totul se întâmpla la o filială „Victoriabank”, deschisă anume în acest scop.

Pe strada Mihai Eminescu a existat doar o singură filială „Victoriabank”. Întâmplător sau nu, aceasta se afla chiar în incinta hotelului „Nobil”, despre care Plahotniuc a recunoscut public că este una dintre investițiile cu care se mândrește. Nu am reuşit să aflăm cu cât timp în urmă aceasta a fost închisă. Alexandru Borisov mai declară că schema a fost pornită în 2013 și că tot el, la rugămintea lui Pelin, i-a adus și pe ceilalți interpuși.

Jurnal TV a obținut o înregistrare audio, care s-a aflat în posesia Serviciului de Informații și Securitate, în care fostul deputat Valeriu Guma, revenit în septembrie trecut la PD în calitate de șef al organizației teritoriale Orhei, divulgă sumele pe care Plahotniuc le plătea membrilor Guvernului Filip din banii câștigați pe seama „Metalferos”.

Într-un alt fragment, Guma, despre care am aflat că este bun prieten cu Pelin, susține că antreprenorii erau obligați să cotizeze în visteria Partidului.

Noi l-am sunat pe Valeriu Guma să ne spună detalii, da el a negat orice implicare în această afacere.

Fostul prim-ministru Pavel Filip nu ne-a răspuns la apel. Am mers acasă și la Nicolae Pelin, să-i cerem o reacție. Acesta ne-a spus că am greșit adresa.

Peste câteva minute, Pelin l-a atacat pe cameramanul echipei noastre de filmare și a amenințat că va sparge automobilul.

Companiile vizate în schemă fac parte din Asociația Moldovenească de Reciclare și Prelucrare a Metalelor Feroase și Neferoase. Președintele acesteia, Ion Drăniceru, a declarat presei că procurorul Vladislav Căruceru, în complicitate cu omul de afaceri Valentin Eșanu (care deține o companie de colectare a fierului vechi), instrumentează cazul după bunul plac, abuziv, fără probe, iar cele administrate se bazează pe fals.

Valentin Eșanu a negat acuzațiile, iar procurorul Vladislav Căruceru a refuzat să comenteze. A reacționat doar purtătorul de cuvânt al Procuraturii Generale, Mariana Cherpec.

Nicolae Pelin a fost unul dintre businessmenii favoriți ai regimului, fiind bun prieten cu mai mulți exponenți ai PD, printre care și Iurie Luncașu, unul dintre cei mai cunoscuți oameni din anturajul lui Plahotniuc. Rise a scris că Luncașu ar fi controlat ani la rând cea mai mare rețea de trafic de cocaină din Europa de Est. Pelin deține afaceri de milioane, preponderent în domeniul colectării deșeurilor metalice, dar și un adevărat imperiu imobiliar. La fel ca Alexei Țîmbrovschi, la două săptămâni de la perchezițiile procurorilor din decembrie 2019, în doar patru zile, soții Pelin au donat pe bandă rulantă copiilor aproape toate bunurile imobile pe care le dețineau, a căror valoare totală era de peste 16 milioane de lei.

Printre acestea se numără mai multe clădiri cu destinație comercială, pe care soții Pelin le dau în folosință, cum ar fi cea din strada Onisifor Ghibu un apartament de 87 de metri pătrați în complexul locativ „Coliseum Palace”, dar și casa din sectorul Buiucani, unde l-am și surprins pe Nicolae Pelin. În afară de asta, există o listă lungă de bunuri mobile și imobile, înregistrate pe alți membri ai familiei, - fratele, mama ori soacra, sau pe firme fondate de aceștia, dar a căror beneficiar efectiv este Pelin. Printre acestea se numără o vilă în Elveția, situată în pitoreasca localitate Wadenswil din suburbia orașului Zurich, care valorează peste 700 de mii de euro, şi o mașină Bentley Continental, fabricată în 2020. Pe site-urile de specialitate, un Bentley costă în jur de 4 milioane de lei. Potrivit calculelor noastre, în ultimii cinci ani, rudele lui Pelin au dobândit zeci de imobile în valoare totală de aproximativ 50 de milioane de lei, care ulterior au fost vândute sau date cu chirie. Printre acestea se numără complexele rezidențiale de lux de pe străzile George Meniuc și Lacului, din centrul Chișinăului, unde prețul de vânzare al unei locuințe pornește de la 170 de mii de euro.

Potrivit Procuraturii Generale, Nicolae Pelin est învinuit în dosarul Metalferos de complicitate la crearea și conducerea unei organizații criminale, spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari.

În posesia Jurnal TV au ajuns sute de imagini și secvențe video, care demonstrează că timp de mai mulți ani, colectorii de metale au fost urmăriți. Într-o notă obținută din dosarul „Metaferos” se arată că grupul de urmărire avea grijă ca toți participanții la piața metalelor să respecte așa-numitele reguli impuse de către capii organizației. Pentru asta, membrii acesteia țineau sub supraveghere continuă poligoanele pentru colectarea metalelor, iar în unele cazuri filau administratorii și angajații.

În cadrul perchezițiilor, procurorii au descoperit mai multe microfoane, camere video sau GPS. Despre persecuții a vorbit și omul de afaceri Valentin Eșanu, la „Cabinetul din Umbră” de la postul nostru de televiziune.

Noi avem un video cu Valentin Eșanu. Acesta a fost filmat pe ascuns la eliberarea din Penitenciarul nr. 9 Pruncul, fiind condamnat într-un dosar politic. Grupul de urmăritori instalaseră camere ascunse în chiar birourile factorilor de decizie ale „Metalferos”. Aceste imagini au fost surprinse în cabinetul fostului director general al „Metalferos”, Igor Cujba. Filmările au avut loc în ianuarie 2020, adică la mai puțin de o lună de la numirea în funcție. Sarcina mercenarilor era să monitorizeze toate vizitele și discuțiile telefonice ale proaspătului director. Potrivit informațiilor obținute, conducătorul acestui grup este Valentin Tanasevschi. Nici el, nici alți membri ai grupului nu au fost angajați vreodată ai „Metalferos”. Despre Tanasevschi am aflat că ar fi un vechi prieten al fostului director „Metalferos”, Alexei Țîmbrovski, ambii fiind originari din orașul Râbnița. În 2014, Tanasevschi a activat drept manager al companiei „Olbris-Impex”, fondată de Țîmbrovski, iar în 90, a fost angajat al poliției economice în orașul Râbnița. Am aflat că din ”grupul Tanasevschi” mai făcea parte un fost angajat al Poliției economice din Râbnița, pe nume Andrei Șevciuc. Acesta, la rândul său, a ocupat funcția de director în cadrul aceleași „Olbris-Impex”, fiind și asociat al companiei. Șevciuc deține doar 1% din capital, restul 99% fiind ale lui Țimbrovschi. Din septembrie 2018, Șevciuc a preluat firma „Novostal-Prim”, unde ca administrator figurează fiul lui Valentin Tanasevschi, Piotr Tanasevschi.

O investigație marca RISE din 2019 arăta că în perioada septembrie-decembrie 2018, pe fundalul sancțiunilor aplicate de autoritățile ucrainene Uzinei Metalurgice din Râbnița, această firmă a devenit cel mai mare importator de fier uzat din Ucraina. În doar patru luni, „Novostal-Prim” a recepționat peste nouă mii tone de fier uzat, în valoare de 2,7 milioane de dolari. Atunci, la sediul juridic al companiei din sectorul Botanica al Chișinăului, jurnaliștii nu a găsit depozite cu grămezi de fier uzat, ci doar o clădire administrativă cu patru etaje în care își are sediul și o filială a PD. Un alt detaliu este că soția lui Șevciuc, Liubov Ivanova, a fost din iulie 2014 până în noiembrie 2020 contabil la „Metalferos”, iar acum este administrator al unei companii fondate de sora lui Țîmbrovski.

Un alt personaj important din ”grupul Tanasevschi” este Igor Palamarciuc, originar și el din Râbnița. Acesta apare în mai multe secvențe video legate de filaj. Palamarciuc deține un automobil Chevrolet, iar o mașină asemănătoare apare și în imagini. Avocații lui Valentin Tanasevschi și ai lui Igor Palamarciuc nu ne-au răspuns la apel să dea o replică. Andrei Șevciuc a refuzat să răspundă la întrebările noastre.

Potrivit Serviciului de presă al Procuraturii Generale, în dosarul „Metalferos” așa-numiții membri ai grupului de urmărire sunt învinuiți de complicitate la conducerea unei organizații criminale, spălare de bani, escrocherie în proporții deosebit de mari și filaj.

În ziua de 3 august 2020, Procuratura Generală anunță despre percheziții la sediile firmelor-căpușe din jurul companiei „MetalFeros” și la Inspectoratul Național de Investigații. Au fost reținute 16 persoane. Printre acestea, patru polițiști din cadrul Direcției investigare a fraudelor economice a INI. Peste două zile s-a anunțat că cei 16 reținuți sunt învinuiți de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, dar niciunul nu-și recunoaște vina. Pe site-ul Procuraturii Generale a fost publicat un mesaj, în care se arată că toate demersurile privind arestarea celor 16 suspecți au fost respinse, iar polițiștii au fost eliberați. Potrivit materialelor dosarului, este vorba despre șeful Direcției investigare a fraudelor economice Marcel Caminschi, despre ofițerii de investigație Veaceslav Cara, Pavel Lungu și Andrei Ghidirimschi. Acesta din urmă a promovat, în 2019, în funcția de șef al Secției investigații operative din cadrul PCCOCS. Surse confidențiale ne-au mărturisit că polițiștii erau rugați să intervină în cazurile când colectorii de metale neglijau planurile fixate sau deviau de la prețul dictat. Angajații MAI deschideau procese contravenționale sau penale, în cadrul cărora colectorii erau urmăriți, percheziționați și arestați. Despre aceste cazuri a povestit și la postul nostru de televiziune omul de afaceri Valentin Eșanu.

Documentele arată că în ianuarie 2016, ofițerii de investigație Veaceslav Cara și Andrei Ghidirimschi au traversat frontiera cu Ucraina, aflându-se în automobil împreună cu Valentin Tanasevschi. Printre pasageri era și inspectorul de securitate din cadrul „Metalferos”, Ghenadi Bejenri. Ghidirimschi, Lungu și Cara au refuzat să comenteze. Marcel Caminschi însă declară că nici el, nici colegii lui, nu au legătură cu „Metalferos”.

Potrivit dosarului, companiei „Metalferos” i-a fost cauzat prejudiciu în proporții deosibit de mari - aproape un miliard și două sute de milioane de lei. Este suma, pe care Guvernul intenționează să o dea pentru cultură, tineret și sport în 2022. S-a făcut prin intermediul companiei „Metoil Trading LLP”, în perioada 2012-2016, și prin schema aplicată pe plan intern, în intervalul 2017-2019. Sunt doar două intervale de timp, pe care Procuratura a reușit să le investigheze după fuga oligarhului. Rețeaua lui Plahotniuc a controlat „Metalferos” mai mult de zece ani. La mai bine de o lună după ce procurorii au cerut mandat de arestare pentru 30 de zile pe numele lui Vladimir Plahotniuc și a fostului director „Metalferos”, Alexei Țîmbrovschi, instanța încă nu a reușit să examineze demersul.