La expoziția organizată la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău au participat meșteri din toată țara
„Moștenire vie: olari și ceramiști la altarul tradiției”. Este genericul expoziției organizate la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, la care participă meșteri din toate colțurile țării. Vizitatorii pot descoperi aici creații autentice, inclusiv ale deținătorilor titlului „Tezaur Uman Viu”.
Zeci de meșteri din Republica Moldova și-au adus lucrările la expoziția organizată în capitală. Evenimentul aduce și ceva mult mai elegant și mai firav în design: clopoțeii creați de un meșter popular din raionul Drochia. Aceștia sunt realizați prin tehnica roții olarului, au între șapte și zece centimetri și sunt aranjați în formă de spirală.
IURIE CUCUIETU, meșter popular: "Am fost în Ucraina, am văzut clopoței. M-am îndrăgostit chiar eu de ei, cum îi fac. Înainte, dacă nu era glazură, făceam din pământ natural, erau curat, roșii, dar acum, datorită faptului că mai sunt în vânzări glazură pentru pictori, facem clopoței colorați."
Vizitatorii expoziției au ocazia de a admira obiecte din ceramică neagră, produse prin tehnica japoneză.
Frații Ruslan și Lilian Scutelnic împart aceeași pasiune față de ceramică și sunt de nedespărțit.
RUSLAN SCUTELNIC, ceramist: "Modelarea a fost prima metodă pe care a folosit-o fratele meu Lilian. El s-a născut cu pasiunea aceasta de a modela, începând de la plastilină, pe urmă când construiam casa din lut a realizat că lutul moale seamănă cu plastilina."
LILIAN SCUTELNIC, ceramist: "Nu poți lucra doar într-o tehnică, deoarece foarte repede te plictisești. Câteodată, lucrăm într-o metodă, dar sunt lucrări care combină toate trei tehnicile."
Din cei 25 de olari care și-au adus creațiile la muzeul din Chișinău, trei sunt deținători ai titlului onorific „Purtător de Tezaur Uman Viu”. Printre ei și Gheorghe Panțâr, singurul olar de la Iurceni, raionul Nisporeni.
GHEORGHE PANȚÂR, deținător al titlului onorific „Purtător de Tezaur Uman Viu”: "Numai cu lutul ne ocupăm. Acum, numai familia noastră – eu, soția și copiii noștri –, i-am implicat și pe ei, chiar fac roată foarte bine. Totul manual fac. Cei care sunt din atelier întreabă: „Ce, numai asta ai?”... Numa asta. Numai eu și roata."
Directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Petru Vicol, spune că instituția păstrează cele mai vechi piese de ceramică din țară.
PETRU VICOL, directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală: "Prelucrarea lutului este cel mai vechi meșteșug, nu numai din spațiul nostru. Este un meșteșug universal, cunoscut în toată lumea. Mă bucur că muzeul a contribuit mult la conservarea acestei tradiții. Suntem instituția care păstrează cea mai veche și bogată colecție de ceramică."
Expoziția „Moștenire vie: olari și ceramiști la altarul tradiției” se află la a patra ediție și va fi deschisă până pe 22 noiembrie.








