Specialiștii explică faptul că hantavirusul este transmis de rozătoare, iar oamenii se pot infecta prin inhalarea particulelor contaminate provenite din urina, saliva sau excrementele animalelor infectate. Boala poate provoca febră, dureri musculare, greață, vărsături și, în cazuri grave, afectare renală și hemoragii. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, simptomele pot apărea la una până la opt săptămâni după expunere și sunt asemănătoare celor provocate de alte infecții acute.

MARIA VAN KERKHOVE, epidemiolog de boli infecțioase: "Acesta nu este SARS-COV-2. Nu este începutul unei pandemii de COVID. Este un focar pe care îl vedem la bordul unei nave. Vorbim despre un spațiu închis. Înțelegem pe deplin de ce apar aceste întrebări și încercăm să oferim toate informațiile pe care le avem."

În prezent, riscul pentru populația din Europa este considerat redus. Specialiștii menționează că transmiterea interumană a hantavirusurilor este extrem de rară și limitată doar la anumite tulpini virale, care nu circulă în mod obișnuit în Europa.

COMUNICATUL ANSP: "În Republica Moldova nu au fost înregistrate până în prezent cazuri confirmate de infecție cu hantavirus la om. Supravegherea epidemiologică a infecției este realizată în cadrul sistemului național de supraveghere a bolilor transmisibile, cu monitorizarea permanentă a riscurilor epidemiologice. ANSP asigură investigarea de laborator a cazurilor suspecte de infecție cu hantavirus."

Pentru prevenirea îmbolnăvirii, ANSP recomandă evitarea contactului cu rozătoarele și excrementele acestora, păstrarea curățeniei în locuințe și depozite, precum și dezinfectarea suprafețelor contaminate. Specialiștii atrag atenția că excrementele uscate nu trebuie măturate sau aspirate, deoarece particulele infectate pot ajunge în aer și pot fi inhalate. Totodată, persoanele care revin din regiuni unde au fost raportate cazuri de hantavirus și prezintă simptome suspecte trebuie să se adreseze imediat medicului.