RASMUS STOKLUND, ministrul pentru imigrare și integrare al Danemarcei: "Depășirea acestor obstacole a reprezentat o prioritate esențială pentru mine și pentru președinția daneză. Și astăzi sunt foarte fericit să anunț că am convenit asupra unei modificări a conceptului de „țară terță sigură”, care va face ca cerința de legătură să fie opțională și va permite statelor membre să încheie acorduri sau aranjamente cu țări sigure din afara UE. Aceasta reprezintă o oportunitate importantă pentru UE de a aprofunda cooperarea și responsabilitatea împărtășită cu țările partenere. Astfel de acorduri pot contribui, de asemenea, la eliminarea factorilor care îi determină pe oameni să se angajeze în călătorii periculoase către Europa, ceea ce, sperăm, va duce la o scădere a migrației regulate către coastele noastre."

Ministrul danez a menționat că un alt pilon important este asigurarea că migranții care nu au dreptul să rămână în Uniunea Europeană sunt efectiv repatriați. Trei din patru migranți ilegali cărora li s-a emis o decizie de returnare continuă să rămână Uniunea Europeană, în loc să se întoarcă acasă.

RASMUS STOKLUND, ministrul pentru imigrare și integrare al Danemarcei: "Astăzi am convenit, de asemenea, asupra unui nou regulament al UE privind returnarea, care oferă Uniunii și statelor membre instrumentele necesare pentru returnarea eficientă a resortisanților țărilor terțe, care nu au dreptul de ședere. Acesta include obligația cetățenilor țărilor terțe aflați în situație legală de a coopera cu autoritățile în ceea ce privește returnarea lor, precum și posibilitatea unor interdicții de intrare și perioade de detenție mai lungi. De asemenea, include posibilitatea ca statele membre ale UE să coopereze cu țări din afara UE în ceea ce privește centrele de returnare."

Noile măsuri sunt discutate într-un moment când migrația este în scădere în Uniunea Europeană, dar când forțele de extremă-dreaptă sunt în ascensiune, promovând narațiuni mai mult sau mai puțin îndreptățite despre acest fenomen.

Documentul nu este unul final. Urmează ca acesta să fie aprobat și de Parlamentul European, iar ulterior, în cadrul unui trialog dintre Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și Parlament va fi definitivat și documentul, care va deveni lege.

Potrivit documentului în forma actuală, dacă o persoană vine să ceară azil în Uniunea Europeană, dar înainte ar fi putut cere protecție într-o altă „țară sigură”, atunci blocul comunitar îi poate respinge cererea.