Acordul de cooperare tehnico-militară dintre țara noastră și Ucraina a fost aprobat de Guvern și urmează a fi ratificat de Parlament
Politic 12 noiembrie 2026, 21:49 | 127

Acordul de cooperare tehnico-militară dintre țara noastră și Ucraina a fost aprobat de Guvern și urmează a fi ratificat de Parlament. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatâi, a subliniat că documentul prevede schimb de experiență, informații și tehnologii în domenii precum modernizarea tehnicii militare, apărarea cibernetică și supravegherea spațiului aerian.

ANATOLIE NOSATÎI, ministrul Apărării: "Acordul vine ca să avem posibilitatea să intensificăm cooperarea noastră în domeniul tehnico-militar, să folosim multă tehnică similară, să avem posibilitatea să facem schimb de experiență, să învățăm din bunele practici, să ne întărim capacitatea de apărare și să avem posibilitatea să ne protejăm inclusiv de cele drone și rachete care continuă să prezinte o amenințare la securitatea noastră."

Premierul Vasile Tofan a accentuat că acordul nu contravine statutului de neutralitate al Republicii Moldova.

VASILE TOFAN, premierul Republicii Moldova: "Nu există niciun secret, iarăși, au fost foarte multe speculații nejustificate. Acum, toată societatea poate vedea că acest acord este, de fapt, constructiv, nu ne expune la risc. Din contra, ne fortifică. Este foarte important ca acest acord să fie studiat de societate și lumea să-l înțeleagă un pic. Nu afectează nicicum neutralitatea noastră și nu ne atrage niciun fel de risc."

Acordul a fost semnat la Kiev, în 26 octombrie, de Anatolie Nosatâi și omologul său ucrainean Evheni Hmara, pentru o perioadă de cinci ani, cu posibilitatea prelungirii pentru perioade succesive de aceeași durată. Ministrul a făcut precizări și în contextul proiectului de lege privind regimul stării de asediu și al stării de război.

ANATOLIE NOSATÎI, ministrul Apărării: "Acest proiect de lege vine ca urmare a raportului ex-post efectuat de Parlament, care recomandă ajustarea cadrului legal în domeniul situațiilor specifice, cum ar fi starea de urgență și starea de asediu și de război. Legea vine doar să îmbunătățească cadrul legal și să determine mai exact cine ce responsabilități și obligații are în caz de așa situații."

Documentul elaborat de Ministerul Apărării stabilește că starea de asediu poate fi instituită inclusiv în cazul unor amenințări hibride, cu o componentă militară, care pun în pericol securitatea țării. El prevede restricții de circulație, rechiziționarea bunurilor și suspendarea organizării alegerilor și referendumurilor. Starea de asediu ar putea fi instituită pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii. Proiectul se află în consultări publice până în 17 noiembrie.

Opinia ta contează. Comentează!