Documentul votat de Duma de stat îi permite lui Vladimir Putin să autorizeze operațiuni în străinătate în cazul arestării, detenției sau altor forme de urmărire penală a cetățenilor ruși. Potrivit notei explicative, astfel de intervenții pot avea loc în cazul unor decizii luate de instanțele de judecată din alte state, dar și de tribunale internaționale pe care Federația Rusă nu le recunoaște. Proiectul de lege a fost înregistrat în Duma de Stat pe fondul avertismentelor din partea serviciilor de informații ale NATO și țărilor europene cu privire la posibilele pregătiri ale Rusiei pentru un conflict cu una sau mai multe țări ale blocului militar. Analistul Ion Tăbârță consideră că acțiunile Rusiei sunt îndreptate în primul rând asupra Țărilor Baltice, unde sunt mulți etnici ruși.

ION TĂBĂRȚĂ, analist politic: "Federația Rusă a lansat o campanie intensă de a pune presiune asupra Estoniei, dar mai degrabă a statelor membre NATO. Ei ar vrea să declanșeze un eventual separatism, viitor conflict în unul din statele NATO și al UE și cred că acest proiect de lege face parte din această abordare de a pune presiune asupra statelor baltice."

Totuși, este greu de crezut că Putin se va limita doar la țările membre ale Uniunii Europene.

ION TĂBĂRȚĂ, analist politic: "Această prevedere ar putea fi folosită, în timp, și împotriva Republicii Moldova, pentru a exercita presiuni suplimentare asupra statului nostru, mai ales în contextul în care Rusia a încercat în ultimii ani să alimenteze narativul fals potrivit căruia etnicii ruși ar fi discriminați în Republica Moldova."

Și ministrul de Externe, Mihai Popșoi, consideră că inițiativa rușilor provoacă motive de îngrijorare, însă precizează că aceste riscuri nu sunt noi.

MIHAI POPȘOI, ministrul Afacerilor Externe: "Ele sunt constante în regiunea noastră. Din 1992 încoace, după 2008, după anexarea Crimeei și, mai ales, după invazia la scară largă din 2022, asemenea decizii nu mai surprind pe nimeni. Ele vin în contextul unui război de o intensitate nemaiîntâlnită în Europa de la cel de-Al Doilea Război Mondial. Totuși, trebuie să avem o abordare serioasă și responsabilă și să ne consolidăm reziliența la nivelul întregii societăți."

Expertul rus Dmitri Malbin consideră că proiectul votat în prima lectură este legat de inițiativele țărilor UE de a crea un tribunal militar special pentru judecarea conducerii militar-politice a Rusiei pentru războiul de agresiune împotriva Ucrainei, după modelul Tribunalului de la Nürnberg, care i-a condamnat pe liderii naziști ai celui de-al Treilea Reich.