Măsurile de prevenire și combatere a corupției nu și-au atins scopul, pentru că nu au fost însoțite de politici coerente
Justiţie 28 noiembrie 2022, 20:03 | 374

Măsurile de prevenire și combatere a corupției nu și-au atins scopul, pentru că nu au fost însoțite de politici coerente. Este concluzia experților, desprinsă din cel mai recent raport, publicat de Comitetul Consultativ Independent Anticorupție. Una dintre explicații ar fi că procesul a depins de persoanele, care ocupau funcții de conducere. În raportul „Ruperea cercului vicios: regândirea cadrului instituțional anticorupție în Republica Moldova” se conțin și peste 50 de recomandări, pe care ar urma să le ia în calcul toate instituțiile antrenate în combaterea corupției.

LAURA ȘTEFAN membru, CCIA: "Am constat că până acum s-a încercat o coabitare în materia urmăririi penale, investigații și a trimiterii în judecată a dosarelor, care a fost suboptimală, care a depins foarte mult de persoanele care ocupau funcții de conducere în anumite momente în instituțiile anticorupție și mai puțin de proceduri transparente și predictibile cu privire la această colaborare instituțională."

Experții recomandă divizarea responsabilităților în ceea ce privește atribuțiile de investigare a corupției, pentru a spori eficiența.

LAURA ȘTEFAN membru CCIA: "Noi venim cu propuneri concrete de consolidare instituțională, astfel încât Procuratura Anticorupție să devină singura instituție competentă în ceea ce privește investigarea și trimiterea în judecată a dosarelor de corupție mare. Definim corupția mare ca fiind acea corupție comisă de anumite tipuri de persoane, subiecți calificați, acea corupție, care implică, indiferent de subiecți, o valoare mare a prejudiciului sau o valoare mare a mitei, acoperim de asemenea infracțiuni economico-financiare, care cauzează pagube majore."

Procuratura Anticorupție trebuie să aibă și resurse pentru a investiga dosarele de mare rezonanță. Experții enunță necesitatea existenței unui buget propriu al Procuraturii, pe care aceasta să-l administreze singură, în conformitate cu alocațiile de la bugetul de stat. Cât privește Centrul Național Anticorupție, acesta ar trebui, într-un termen de 24 de luni, să evalueze conceptul de corupție și să prezinte Parlamentului o delimitare clară între corupția sistemică și cea mică, pentru modificarea corespunzătoare a legislației, atribuind corupția mică pentru a fi investigată de către Ministerul de Interne.

Experții afirmă că Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale ar trebui să aibă atribuția de a efectua investigații financiare paralele în timpul examinării dosarelor în instanța de judecată și după pronunțarea sentinței. Instituția urmează să rămână în cadrul CNA pentru o perioadă de până la doi ani, sub rezerva unei evaluări independente a performanțelor sale. Autoritatea Națională de Integritate ar trebui să dezvolte și să îmbunătățească capacitățile sale de verificare cu scopul de a ajunge la verificarea în profunzime a cel puțin 10% din numărul total de declarații pe an.

În total, raportul oferă 54 de recomandări pentru Parlament, Procuratura Anticorupție, Centrul Național Anticorupție, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, Autoritatea Națională de Integritate și alte instituții, menite să îmbunătățească performanța pe termen lung.

Opinia ta contează. Comentează!