Republica Moldova va lua un nou împrumut de la Agenția Franceză de Dezvoltare în valoare de 15 milioane de euro pentru acoperirea deficitului bugetar în contextul crizei energetice și a creșterii prețurilor. Un proiect în acest sens a fost aprobat astăzi de cabinetul de miniștri. Împrumutul este oferit cu o maturitate de 15 ani, inclusiv cinci ani de grație.

DUMITRU BUDIANSCHI, ministrul Finanțelor: "Rata dobânzii este fixă de 1,38% anual. Creditul urmează a fi debursat într-o singură tranșă, nu mai târziu de 30 noiembrie 2022. Resursele financiare din împrumutul respectiv vor fi utilizate pentru finanțarea necesităților bugetului de stat. Proiectul Hotărârii de Guvern a fost avizat de către Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Economiei."

Tot astăzi, Guvernul a avizat proiectul de lege propus de un grup de deputați, care are drept scop susținerea pacienților cu tumori benigne și anume garantarea minimului asigurării medicale gratuite pentru această categorie de pacienți, pentru proteze individuale și consumabile în cazul tumorilor în zona capului, gâtului, aparatului locomotor, în cazul anoftalmiei și defectului total sau parțial al globului ocular.

ALA NEMERENCO, ministrul Sănătății: "Totodată, Ministerul Sănătății a intervenit cu măsuri de îmbunătățire a normei respective și le-a înaintat Parlamentului. Cheltuielile necesare, care constituie circa două milioane de lei, vor fi acoperite din contul Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală în urma eficientizării lor fără solicitarea suplimentară a alocațiilor."

Guvernul a susținut și inițiativa Maiei Sandu privind îmbunătățirea mecanismului de confiscare extinsă a averilor ce va permite autorităților să confiște mai ușor bunuri care provin din surse dobândite ilicit. Potrivit noului proiect, dacă persoana a fost condamnată pentru o infracțiune săvârșită din interes material și dobândește în mod ilegal bunuri ca sursă generatoare de profit, acestea pot și trebuie confiscate în folosul statului, fără ca statul să probeze că fiecare bun confiscat provine dintr-o infracțiune care ar fi documentată penal.

SERGIU LITVINENCO, ministrul Justiției: "Ministerul Justiției va veni în curând cu un pachet, prin care vom modifica legislația, care va permite și confiscarea non-penală a bunurilor. Curtea Constituțională și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că măsurile de confiscare sunt proporționale și în lipsa unei condamnări care să stabilească vinovăția persoanei învinuite. Toate aceste modificări legislative vor face ca să creăm toate premisele pentru ca să avem în sfârșit confiscări a averilor obținute în mod fraudulos, care aparțin funcționarilor indiferent dacă sunt scrise pe numele lor sau pe numele rudelor sau a unor persoane terțe."

Până acum, aplicarea mecanismului de confiscare extinsă nu a fost posibilă. Aceasta se aplică doar atunci când se stabilește incontestabil că bunurile au o legătură nemijlocită cu infracțiunea pentru care persoana a fost condamnată. În acest caz, pentru a aplica confiscarea extinsă a unui bun, persoana trebuie să fie condamnată, iar bunul respectiv trebuie să constituie obiect al infracțiunii, fie corp delict. În opinia juriștilor, o barieră în calea confiscării extinse ar putea fi articolul 46 din Constituție, care statuează că „averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Iar caracterul licit al dobândirii se prezumă”. Pe 20 octombrie 2011, Curtea Constituțională a stabilit „principiul constituțional al prezumției dobândirii licite a averii instituie o protecție generală ce se aplică tuturor persoanelor, inclusiv funcționarilor publici și altor persoane salarizate de la bugetul de stat.