Președinta Comisiei pentru Cultură, Educație, Cercetare, Tineret, Sport și Mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a specificat, în ședința din 25 august, că sprijinirea conținutului autohton și în limba română este unul dintre scopurile proiectului.

LILIANA NICOLAESCU-ONOFREI, președinta Comisiei Cultură, Educație, Tineret, Sport și Mass-media: "Este vorba de trei aspecte principale: consolidarea promovării limbii române și a conținutului autohton în spațiul audiovizual național și, nu în ultimul rând, și foarte important, este vorba de transpunerea prevederilor directive europene privind serviciile Mass-Media Audiovizuale. De asemenea, la articolul 19 este vorba de introducerea unei cote de programe în limba română sau cu dublare în română în proporții de cel puțin 50%."

Deputata a precizat că excepție vor face doar posturile orientate către comunitățile în care minoritățile etnice reprezintă majoritatea populației.

LILIANA NICOLAESCU-ONOFREI, președinta Comisiei Cultură, Educație, Tineret, Sport și Mass-media: "Evident că, în situația noastră, GRT, oricât și-ar dori, nu ar putea deocamdată să aibă o cote de 50% de programe în limba română, dar în limba găgăuză, cu siguranță că ar trebui să aibă."

Potrivit proiectului, membrii Consiliului de supraveghere al furnizorului public regional GRT vor fi selectați prin concurs organizat de Consiliul Audiovizualului, iar activitatea lui va fi reglementată direct în Codul serviciilor media audiovizuale. Deputatul Alexandru Stoianoglo a criticat proiectul, spunând că unele prevederi afectează autonomia Găgăuziei și a cerut ca acestea să fie discutate separat cu autoritățile găgăuze.

ALEXANDR STOIANOGLO, deputat Blocul „Alternativa”: "Furnizorul regional este finanțat din bugetul local. Tot din banii regiunii vor fi acoperite noile cheltuieli și remunerarea membrilor consiliului de supraveghere. Cu toate acestea, Adunarea Populară a Găgăuziei este exclusă din procesul de formare a structurilor de conducere. Dacă autonomia finanțează furnizorul public, nu poate fi redusă la rolul unui simplu observator, căruia ulterior îi sunt trimise documentele pentru plată."

Deputată PSRM, Adela Răileanu, a declarat că autoritățile au modificat Codul serviciilor media audiovizuale mai des decât grila programelor TV și a acuzat o nouă tentativă de reducere a spațiului informațional pentru opoziție.

ADELA RĂILEANU, deputată PSRM: "Membrii Consiliului vor putea intra în sediile instituțiilor media, vor putea verifica documente, vor putea copia fișiere digitale, vor putea solicita explicații a angajaților în timpul controalelor. Întreb foarte sincer, despre libertatea presei ați auzit vreodată? Presa trebuie să controleze puterea, nu puterea să controleze presa. Așa funcționează o democrație."

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Marcel Spatari, a precizat că sensul acestui proiect este protejarea libertății presei și asigurarea dreptului la autoreglementare.

MARCEL SPATARI, deputat PAS: "Există probe destul de solide că GRT a fost folosită în ultimii ani pentru promovarea unor narațiuni proruse și antieuropene. Postul public regional a difuzat, și-a amplificat propaganda și dezinformarea favorabile agendei ruse. Un raport al Freedom House, din 2024, despre libertatea de exprimare în Găgăuzia, arată că, după schimbarea conducerii GRT, în martie 2022, acest canal a promovat narațiuni proruse și a discreditat integrarea europeană a Republicii Moldova."

Modificările legislative au fost susținute în prima lectură de 53 de deputați și urmează să fie examinate de Parlament în lectura a doua. După aprobare, proiectul ar urma să intre în vigoare din 1 ianuarie 2027.