Chișinăul este marcat în continuare de inscripții în grafie latină, care ascund, de fapt, cuvinte sau îmbinări rusești
Chișinăul este marcat în continuare de inscripții în grafie latină, care ascund, de fapt, cuvinte sau îmbinări rusești. „Soyuz”, „Zolușka”, „Azart”, „Stalofka”, „Myata”... Sunt doar câteva exemple, pe care lingviștii le califică drept o insultă la dresa limbii române. În timp ce specialiștii cer reglementări mai stricte, reprezentanții Guvernului susțin că asemenea denumiri respectă standardele legale și pot fi înregistrate oficial.
Fenomenul a luat amploare în urmă cu vreo trei ani, când a fost adoptată o nouă lege. „De atunci încoace, oricine poate să-și denumească firma cum îi trece prin cap”, ne-a mărturisit profesorul universitar, lingvistul Constantin Șchiopu.
CONSTANTIN ȘCHIOPU, profesor universitar: "Și prima întrebare pe care trebuie să ne-o punem, cum e posibil, de ce au apărut aceste denumiri? Până în 2022 toate tipurile de publicitate erau reglementate de Centrul Național de Terminologie, al ASP-ului și cu autoritatea publică locală. În 2022 a apărut legea publicității, conform acestei legi, acest Centru Național de Terminologie nu mai are treabă cu publicitatea. Fiecare este liber să amplaseze ceea ce dorește și, prin urmare, iată consecința acestei legi."
Potrivit lingvistului, antreprenorii care își permit să-și numească firmele după bunul lor plac ar trebui sancționați și obligați să respecte întocmai regulile de utilizare a limbii române.
CONSTANTIN ȘCHIOPU, profesor universitar: "Este o batjocoră la neamul nostru, este o batjocoră în ceea ce privește limba română. Este un moft a celui care amplasează astfel de denumiri, ca să atragă atenția, ca să aibă vizualizări"
„Când se înregistrează o firmă, trebuie să fie neapărat în limba română și dacă sunt cuvinte în alte limbi, atunci ele se transcriu cu grafie latină”, ne-a declarat deputatul Liliana Nicolaescu-Onofrei, care a participat la elaborarea proiectului respectiv de lege.
LILIANA NICOLAESCU-ONOFREI, președinte Comisia cultură, educație, cercetare, tineret și mass-media: "Și legea nouă, și cea veche spune că se face excepție pentru mărcile comerciale înregistrate. Adică, dacă o marcă comercială este înregistrată, nu este nevoie obligatoriu să fie în limba română și cu grafie latină. Legea care vizează înregistrarea activității economice a unei întreprinderi prevede faptul că atunci când se înregistrează o firmă, entitate juridică, denumirea ei, tipul ei, societate pe acțiuni sau societate cu răspundere limitată, trebuie să fie neapărat în limba română și dacă sunt cuvinte în alte limbi, atunci ele se transcriu cu grafie latină."
Solicitați să comenteze subiectul abordat, reprezentanții Agenției Servicii Publice ne-au transmis într-un mesaj că „legea permite folosirea cuvintelor din alte limbi în denumirile firmelor, dar cu o condiție - transliterarea caracterelor chirilice în cele latine să fie făcută conform standardelor”.
REACȚIA AGENȚIEI SERVICII PUBLICE: "Potrivit legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, în denumire pot fi utilizate cuvinte din alte limbi, care se transcriu cu caractere latine și, de regulă, se scriu între ghilimele. Controlul corectitudinii acestora depășește competența instituției noastre."
Dezbaterea rămâne deschisă, iar specialiștii spun că soluția nu este doar în lege, ci în responsabilitatea antreprenorilor și, nu în ultimul rând, în educația lingvistică a societății.
