Aurel Chiosea din Chișinău a suferit prima criză epileptică acum nouă ani. S-a întâmplat în transportul public. Bărbatul și-a revenit în spital unde, în urma investigațiilor, a fost diagnosticat cu epilepsie, fără a fi stabilită cauză care a provocat boala. După tratamentul medicamentos, crizele nu s-au manifestat aproape șapte ani. Până anul trecut, când boala a recidivat.

AUREL CHIOSEA, pacient diagnosticat cu epilepsie: "Nu au fost undeva șapte ani crize deloc și de anul trecut iar a început. Urmez lecuire cu pastile, cum spune medicul. Boala este serioasă, eu am simțit după mine.Poți să cazi să ai convulsii."

DIANA DRAGAN, neurolog Centrul Național de Epileptologie: "Epilepsia până în prezent cu atâta informație și acces ușor la această informație rămâne a fi necunoscută.De multe ori pacienții cu epilepsie când fac o criză epileptică sunt percepuți ca niște persoane căzute jos de cele mai multe ori interpretat ca fiind în stare de ebrietate."

Anual, mai mult de 500 de pacienți sunt tratați și examinați în Secția Epileptologie a Institutului de Medicină Urgentă.

NADEJDA GORINCIOI, șefa Secției Epileptologie IMU: "Zilnic, noi avem pacienți cu epilepsie de diferite tipuri. Se internează circa 20 de pacienți în secție. Se internează pacienți cu epilepsie deja stabilită și necesită reevaluare sau sunt pacienți care au avut o primă criză."

Creșterea numărului cazurilor de epilepsie este determinată și de accesul mai bun la diagnostic, disponibil în singurul centru specializat din țară - Centrul Național de Epileptologie.

STANISLAV GROPPA, șeful Centrului Național de Epileptologie: "Astăzi, este un concept nou, că pacientul ce suferă de epilepsie este o persoană sănătoasă și poate deveni bolnav în cazul apariției unei crize epileptice acute. Strategiile de tratament sunt îndreptate spre prevenția apariției crizelor. Acestea sunt tratamentele de lungă durată, nu mai puțin de cinci ani, tratament medicamentos de la ultima criză și desigur o evidență nu mai scurtă de 5-10 ani în conformitate cu protocoalele existente."

Cheltuielile pentru tratament și investigații sunt acoperite, în mare parte, de stat.

STANISLAV GROPPA, șef al Centrului Național de Epileptologie: "În arsenalul farmacopeeic și farmaceutic este un spectru extins de medicamente epileptice care astăzi sunt asigurate de compania de asigurare, gratis sau parțial achitat de pacienți. Se dezvoltă și se utilizează tratamentul neurochirurgical. Sau sunt și metode nonchirurgicale dar foarte eficiente cum ar fi stimularea nervului vag, nervului trigemen."

După inaugurarea, în toamna anului trecut, a Centrului Național Epileptologic, numărul adresărilor a crescut considerabil.

DIANA MANEA, directoarea Institutului de Medicină Urgentă: "Aceasta se datorează în special condițiilor care au fost create, dar și dotărilor. Dotările sunt cele mai moderne în special pentru diagnosticarea tipul de epilepsie, stabilirea unor diagnostice diferențiate dar și tratamente personalizate mai ales când vorbim de epilepsia farmacorezistentă."

Epilepsia este o boală neurologică cronică. Ea se manifestă prin crize recurente cauzate de activitate electrică anormală în creier. Se manifestă prin convulsii, pierderea conștinței sau modificări de comportament, iar cauzele pot fi diferite sau necunoscute.