Războiul din Ucraina i-a afectat puternic pe finlandezi, care nu au uitat invaziile sovietice. Zeci de ani, Finlanda s-a ferit de alianțe militare. Mai bine de o lună, rezerviștii și-au reluat activ antrenamentele.

MAX KAAR, rezervist: "A avut loc o izbucnire. În ultima lună și jumătate avem mai mulți membri noi decât în ultimii doi ani."

Tot mai îngrijorată de situație e și populația. Magazinele din Helsinki vând la greu echipamente, haine militare și de protecție. Vânzările s-au înzecit, spun proprietarii.

ELINA HAME, directorul unui magazin: "Oamenii chiar se așteaptă ca Rusia să recurgă la acțiuni. Desigur, nu știm cum va fi. Ar putea fi un atac cibernetic, cel puțin. Nu știm. Dar ne vom pregăti."

Pregătirile de un eventual război cu Rusia au început zeci de ani în urmă. Acest complex sportiv subteran din Helsinki poate fi transformat în doar câteva ore într-un buncăr de apărare modern, după ce apa din bazin va fi scursă. Astfel de buncăre, construite conform ultimelor tendințe din domeniul apărării, există în toată țara.

TOMI RASK, antrenor în apărarea civilă: "În cazul în care se întâmplă ceva neordinar, nu vom fi paralizați complet. Societatea va continua să funcționeze."

"Finlanda trebuie să solicite fără întârziere aderarea la NATO", au afirmat astăzi preşedintele finlandez Sauli Niinisto şi şefa executivului Sanna Marin, într-un comunicat comun. "Sperăm ca paşii care mai sunt necesari pe plan intern pentru luarea acestei decizii să fie făcuţi în următoarele câteva zile", au adăugat cei doi lideri finlandezi.

Secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, a salutat dorinţa liderilor Finlandei de integrare în Alianţa Nord-Atlantică şi le-a promis un proces de aderare "fără probleme" şi "rapid", relatează AFP. "Dacă Finlanda va decide să aplice, ea va fi primită cu căldură în cadrul NATO", a dat el asigurări într-o declaraţie.

Paşii întreprinşi de Finlanda în direcţia aderării la NATO reprezintă "categoric" o ameninţare la adresa Rusiei, iar extinderea Alianţei nu va face mai stabilă Europa ori lumea, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de TASS. Prin apropierea de NATO, Finlanda se alătură "măsurilor neprietenoase" împotriva Rusiei, care în consecinţă pot impune un răspuns simetric, a spus el.

Finlandezii privesc cu îngrijorare ce se întâmplă în Ucraina, în condițiile în care au purtat două războaie cu Rusia, între 1939 și 1944. Uniunea Sovietică a atacat Finlanda pe 30 noiembrie 1939, trei luni după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Iosif Stalin se așteptase să cucerească întreaga țară până la sfârșitul anului, dar rezistența finlandeză a zădărnicit toate planurile sovieticilor, deși aceștia din urmă își depășeau numeric inamicii în proporție de 3 la 1. Finlanda a rezistat până în martie 1940, când țara a fost obligată să semneze un tratat de pace, prin care ceda agresorului sovietic aproximativ 10% din teritoriul național și cca 20% din capacitățile sale industriale.