Boris Johnson, Joe Biden, Emmanuel Macron, Olaf Scholz şi Mario Draghi "au convenit că nu poate exista nicio relaxare în fermitatea Occidentului, atât timp cât nu se va termina oroarea la care este supusă Ucraina", a precizat un purtător de cuvânt al Downing Street.

Precizarea s-a făcut după ce Moscova a anunţat că îşi reduce acţiunile militare în nord-vestul Ucrainei, în special în jurul capitalei Kiev. "Putin învârte cuţitul în rana deschisă a Ucrainei cu scopul de a forţa această ţară şi pe aliaţii săi să capituleze", a precizat guvernul britanic. "Liderii au mai discutat despre nevoia de a colabora pentru a reorganiza arhitectura energetică internaţională şi pentru a reduce dependenţa de hidrocarburile ruseşti", se mai arată în comunicatul transmis de Downing Street.

Ucraina a reacționat cu scepticism la promisiunea Rusiei, după negocierile din Istanbul, de a reduce operațiunile militare din jurul Kievului.

ALEXANDR FOMIN ministrul adjunct al Apărării, Rusia: "Am decis reducerea radicală a activității militare spre orașele Kiev și Cernigov."

Semnalele venind din discuţiile ruso-ucrainene sunt "pozitive", dar Ucraina nu "intenţionează să-şi relaxeze" eforturile militare. „Ucrainenii nu sunt naivi”, a declarat marți seara târziu Vladimir Zelenski.

VLADIMIR ZELENSKI: "Ucrainenii au învățat, deja, în aceste treizeci și patru de zile de invazie și în ultimii opt ani de război în Donbass că singurul lucru în care pot avea încredere este un rezultat concret."

Situaţia nu a devenit mai uşoară, amploarea provocărilor nu s-a diminuat, armata rusă are încă un potenţial important pentru a continua atacurile împotriva Ucrainei, a adăugat Zelenski. În acest context, "nu este de aşteptat ca negocierile între Kiev şi Moscova să conducă la ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei”. ”Această problemă poate fi luată în considerare doar odată ce războiul s-a terminat", a avertizat preşedintele ucrainean.

După trei ore de discuţii la Istanbul, şeful delegaţiei ruse Vladimir Medinski a raportat "discuţii substanţiale" şi a asigurat că propunerile "clare" ale Kievului pentru un acord vor fi "studiate şi prezentate lui Vladimir Putin. Anunţuri întâmpinate, însă, cu circumspecţie de liderii occidentali care spun, de asemenea, că vor să judece Moscova mai degrabă după acţiunile sale decât după aceste cuvinte.

Preşedintele american Joe Biden a declarat marţi că Occcidentul aşteaptă să vadă dacă Rusia "se ţine de cuvânt" în privinţa reducerii activităţii sale militare în direcţia Kiev şi Cernigov.

JOE BIDEN: "Pare să existe un consens asupra faptului că trebuie să vedem ce au de oferit."

Într-un comunicat transmis anterior, Casa Albă a precizat că Joe Biden şi patru lideri europeni au convenit să continue să sancţioneze Rusia pentru invazia sa din Ucraina. "Liderii şi-au afirmat hotărârea de a continua să majoreze costul plătit de Rusia pentru atacul său brutal asupra Ucrainei, precum şi să continue să ofere un ajutor de securitate Ucrainei pentru ca ea să se apere", a precizat Casa Albă.

Rusia a început să mute un număr foarte mic de trupe de pe pozițiile din jurul Kievului, într-o mișcare care este, mai degrabă, o repoziționare decât o retragere sau o retragere din război, afirmă Pentagonul. „Aceasta nu înseamnă că amenințarea la adresa Kievului a luat sfârșit”, a declarat purtătorul de cuvânt al Deprtamenului apărării, John Kirby. „Este foarte probabil ca Rusia să încerce să deturneze puterea de luptă din nord către ofensiva lor în regiunile Donețk și Luhansk din est”, a declarat în context și Ministerul britanic al Apărării. Unii analiști au remarcat că promisiunea Rusiei de a reduce luptele a vizat, mai ales, zonele în care a pierdut teren. Statul major al forțelor armate ucrainene a declarat că promisiunea Rusiei de a reduce operațiunile militare în anumite zone a fost „probabil o rotație a unităților individuale și are ca scop inducerea în eroare”. Negociatorii ucraineni au declarat că, potrivit propunerilor lor, Kievul ar fi de acord să nu se alăture alianțelor sau să găzduiască baze de trupe străine, dar ar avea securitatea garantată în termeni similari cu Articolul 5, clauza de apărare colectivă a alianței militare transatlantice NATO. Kievul a numit Israelul și membrii NATO, Canada, Polonia și Turcia ca fiind țări care ar putea oferi astfel de garanții. Rusia, Statele Unite, Marea Britanie, Germania și Italia ar putea fi, de asemenea, implicate, scrie Agerpres.