Istorici, supraviețuitori ai deportărilor, descendenți ai victimelor și reprezentanți ai autorităților s-au reunit pentru a discuta despre păstrarea memoriei istorice și despre învățarea lecțiilor trecutului. Printre participanți a fost Nicolae Uncuță, născut în Siberia, într-o familie de deportați, care a venit la Chișinău de la Bălți pentru al doilea an consecutiv.

NICOLAE UNCUȚĂ, născut în Siberia, într-o familie de deportați: "Am participat și anul trecut și congresul acesta eu îl văd ca pe oglindirea istoriei, renașterea istoriei naționale, renașterea ideilor naționale. Iată noi, la Bălți cu mare insistență și datorită președintelui asociației, domnul Alexandru Postica, am instalat un vagon al memoriei, pentru prima dată în Bălți. Au fost revolte extraordinare, însă noi am biruit."

ALEXANDRU POSTICA, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici: "Avem foarte multe de realizat în raport cu victimele represiunilor politice din perspectiva patrimonială și protecției sociale, dar cea mai mare problemă este înțelegerea fenomenului, înțelegerea represiunilor și acest Congres Național Memoria, vine să puncteze acesta, deci nevoia de a înțelege mai bine necesitățile celor care au trecut prin represiuni și în general să înțelegem cum noi vom construi istoria noastră mai departe."

NICOLAE UNCUȚĂ, născut în Siberia, într-o familie de deportați; "M-am născut acolo în 1954 într-o familie de deportați, victime ale represiunilor politice. Mama a fost deportată dintr-o localitate, tata din altă localitate. Au ajuns acolo la majorat, s-au căsătorit și ulterior am apărut eu."

Revenirea acasă în 1956 nu a însemnat însă și sfârșitul suferinței. Familia sa a continuat să trăiască sub presiunea și frica impuse de regimul sovietic.

NICOLAE UNCUȚĂ, născut în Siberia într-o familie de deportați; "În țară am revenit în 1956 și a fost, putem spune, o a doua deportare, pentru că nouă ne era frică să zicem că am fost în Siberia, așa era regimul."

Săptămâna trecută, un grup de deputați a elaborat un proiect de lege privind comemorarea victimelor foametei provocate în anii 1946–1947 pe teritoriul actualei Republici Moldova, în perioada regimului totalitar sovietic. Inițiativa prevede sancționarea penală a persoanelor care neagă foametea organizată și deportările staliniste. Aflat la cea de-a doua ediție, Congresul Național al Memoriei s-a consolidat ca o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989 și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice.