Prezenți la eveniment participanții la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl au spus că acum 36 de ani nu știau unde merg și care vor fi consecințele.

CONSTANTIN GONȚA, participant la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl: "Atunci poate nu conștientizam atâta, nu ne-am gătit, nu era nimeni gata să apărăm, să facem față. Dar se vede că am făcut și îmi pare bine. Eu acuma mă pronunț contra experiențelor nucleare, contra armelor nucleare și contra războiului."

Din cei peste 3.600 de moldoveni care au participat la înlăturarea consecințelor deflagrației de la Cernobîl, mai puțin de jumătate au rămas în viață.

TUDOR CĂPĂȚÂNĂ, președintele Asociației Obștești Uniunea Cernobîl din Moldova: "Din cei 1860 de participanți rămași în viață în momentul de față, 1782 sunt invalizi. Peste 1675 de copii născuți ai cernobîliștilor au moștenit de la părinții lor maladii grave."

MARKO ȘEVCHENKO, ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova: "Zeci de mii de oameni au fost supuși radiației infernale, mulți dintre ei și-au pierdut viața la scurt timp după incident sau au murit în chinuri groaznice cauzate de radiație. Aceste consecințe au fi putut fi și mai îngrozitoare dacă zeci de mii de militari și civili nu ar fi fost mobilizați la lucrările de lichidare a consecințelor avariei și care, cu prețul vieții și sănătății lor, au stopat răspândirea radiației aducătoare de moarte. Trei mii 500 au fost din Republica Moldova."

În urmă cu 36 de ani, pe 26 aprilie 1986, a explodat reactorul patru al Centrala Nucleară de la Cernobîl, accident survenit urmare a unui lung șir de erori umane care avea să fie catalogat drept cel mai grav din istoria nucleară civilă. Reactorul a explodat pe 26 aprilie 1986, la ora 1:23. Acoperişul acestuia, greu de o mie de tone, a fost aruncat în aer, iar învelişul de grafit a luat foc şi 190 de tone de substanţe radioactive au ajuns la peste 1.000 de metri în atmosferă, iar apoi au fost purtate de curenţi pe distanţe imense. Puţini au fost cei care au ştiut ce s-a întâmplat atunci. Secretomania regimului sovietic a făcut ca pericolul imediat să nu fie cunoscut de populaţie. Abia la 36 de ore de la dezastru au început evacuările în Pripiat, o localitate cu 50.000 de locuitori, situată la un kilometru şi jumătate de centrală. În mai puţin de două zile, norul radioactiv, de 200 de ori mai puternice decât bombele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, a cuprins tot nordul Europei. 56 de oameni au murit imediat sau în lunile ce au urmat. Dar pentru alte sute de mii, destinul s-a schimbat într-o clipă. Peste 300.000 de oameni au fost evacuați din zonele contaminate.