Planul ar fi fost transmis pe un canal discret, prin emisarul american Steve Witkoff și reprezentantul rus Kirill Dmitriev, și ar urma să fie prezentat președintelui Volodimir Zelenski ca „fapt împlinit”, fără o consultare prealabilă cu Kievul. Potrivit presei americane, în schimbul acestor concesii teritoriale, Statele Unite ar oferi garanții de securitate Ucrainei și Europei împotriva unei viitoare agresiuni rusești – o schemă ce ar reconfigura profund echilibrul strategic în regiune.

Propunerea include și elemente extrem de controversate: recunoașterea limbii ruse ca limbă oficială în Ucraina și acordarea unui statut oficial Bisericii Ortodoxe afiliate Moscovei. Pe frontul sudic, în Herson și Zaporojie, liniile actuale de control ar urma să rămână înghețate, iar anumite teritorii ar putea fi negociate în funcție de concesiile reciproce. Criticile la adresa planului sunt dure. Surse occidentale citate de Financial Times descriu documentul ca fiind „foarte favorabil lui Putin”, iar oficialii ucraineni îl consideră „inacceptabil” în forma actuală.

„Orice plan de a pune capăt războiului din Ucraina va avea nevoie de sprijinul ucrainenilor și europenilor pentru a funcționa”, a declarat joi presei șefa diplomației europene, Kaja Kallas, înainte de reuniunea miniștrilor de externe de la Bruxelles.

KAJA KALLAS, șefa diplomației europene: "Ceea ce noi, ca europeni, am susținut mereu este o pace echitabilă și de lungă durată și salutăm orice eforturi pentru a realiza acest lucru. Bineînțeles, pentru ca orice plan să funcționeze, trebuie ca ucrainenii și europenii să fie implicați. Să fie clar."

Această opinie este susținută și de miniștrii de externe din statele membre, relatează Reuters și AFP.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins în mod repetat ideea cedării de teritorii, reamintind că Ucraina a plătit „prețul suprem” pentru apărarea frontierelor sale și că nicio națiune nu poate fi forțată să renunțe la propriul pământ.

La Washington, planul generează deja diviziuni. Anumiți oficiali americani avertizează că oprirea ajutorului militar ar lăsa Ucraina vulnerabilă în fața unei noi agresiuni și ar crea un precedent periculos pentru alte state aflate sub presiune rusă. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu există „noutăți” rezultate din întâlnirea dintre Putin și omologul său american, și că discuțiile rămân la nivelul celor prezentate deja public.

Dacă planul va fi acceptat, Europa ar intra într-o nouă realitate geopolitică: un continent în care frontierele nu mai sunt decise pe câmpul de luptă, ci în sălile de negociere.