În prezent, aceste nume, precum și legăturile dintre persoanele respective cu cele trei grupuri cunoscute spațiului public – grupul Șor, grupul Filat și grupul Plahotniuc, sunt verificate în cadrul comisiei, a precizat Lilian Carp.

„Lista este mult mai mare. Noi am menționat câteva nume care sunt cunoscute spațiului public și care, de fapt, au organizat procesul de devalizare a banilor”, spune parlamentarul.

Un nou raport al comisiei urmează să fie prezentat în jurul datei de 15 octombrie.

La rândul său, expertul economic Veaceslav Negruța consideră că investigația parlamentară a atins performanțe notabile.

„Unele lucruri care au fost ascunse, au apărut. Odată cu schimbarea guvernării, am văzut și niște acțiuni ale procurorilor privind așa-zise sechestre sau blocaj pe anumite active, chiar dacă acestea deja erau vândute sau cu alți proprietari în spate. Prin inacțiunea procurorilor, dar de fapt aceasta este o crimă pentru că ei au avut toată informația la dispoziție de mulți ani, dar au creat acest coridor pentru ca oamenii să plece sau să-și schimbe interesele, proprietățile, astfel creând obstacole majore pentru o investigație veritabilă și pentru a avea măcar o șansă de recuperare a fondurilor extrase din Republica Moldova”, spune expertul.

Comentatorul politic din România Armand Goșu este de părere că această comisie parlamentară trebuie să prezinte o evaluare politică și să pună presiune pe Procuratură, care să-și intensifice activitatea.

„Ei (membrii comisiei – n.red.) sunt singurii care mișcă ceva. Procuratura strălucește prin absență. Dacă nu s-ar pune presiune politică în Parlament, dacă n-ar organiza aceste conferințe de presă, dacă Alexandru Slusari (n.r. președintele comisiei) n-ar fi activ pe rețelele de socializare, nu s-ar mișca nimic și frustrarea populației ar crește și mai tare. Este extraordinar ce fac acești oameni acolo”, a subliniat Armand Goșu.