La Complexul memorial din Parcul ”Valea Trandafirilor” au venit cei, care nu vor uita ce au văzut la Cernobîl în aprilie 1986. Oamenii au vorbit despre dezastrul de atunci și despre faptul cât de important e ca lumea să cunoască despre tragedia care a generat moartea a circa un milion de oameni. La înlăturarea consecințelor de la Cernobîl au participat peste 3.600 de moldoveni. Mai puțin de jumătate dintre aceștia au rămas în viață. La eveniment au fost și oficiali, care au vorbit despre neglijența puterii sovietice, care a ignorat regulile de securitate nucleară. Avaria de la Cernobîl a fost catalogată de experți drept cea mai gravă din istoria nucleară civilă.

Unii dintre cei prezenți la miting ne-au spus că au plecat la locul catastrofei fără să cunoască despre ce îi așteaptă, dar acum știu că sacrificiul lor a fost pentru copii lor și pentru generațiile următoare.

VLADIMIR RUDOI, participant la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl: "Peste tot erau puse semne ”Interzis”. Lumea umbla în măști, cu dozimetre. Noi, ca participanți la lichidarea consecințelor avariei, simțim astăzi efectele negative. Aproape toți avem probleme de sănătate."

Din cei peste 3.600 de moldoveni, care au participat la înlăturarea consecințelor deflagrației de la Cernobîl, mai puțin de jumătate au rămas în viață.

TUDOR CĂPĂȚÂNĂ, președintele Asociației Obștești Uniunea Cernobîl din Moldova: "Catastrofa de la Cernobîl, care astăzi noi comemorăm 37 de ani, are o însemnătate foarte mare pentru toți oamenii aceștia, ca să știe ce pericol prezintă astfel de catastrofe pentru omenire."

La eveniment au fost și oficiali, care au vorbit despre dezastrele provocate atunci.

MARKO ȘEVCHENKO, ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova: "Trebuie să spunem că această catastrofă nu a fost cea naturală, originea catastrofei a fost creata de un om. Motivele au fost neglijența personalului, experimentul nereușit și numeroase victime umane, numeroșii lichidatori de consecințe, au fost chemate numai pentru că puterea sovietică de atunci a neglijat regulile de securitate nucleară."

OAZU NANTOI, deputat: "Este tragic, că în secolul XXI, Ucraina se confruntă cu agresiunea unui regim barbar și noi toți suntem șantajați cu un pericol nuclear, în legătură cu ocupația ilegală a centralei de la Zaporojie, în legătură cu amenințările de folosire a armamentului nuclear în acest război."

În urmă cu 37 de ani, pe 26 aprilie 1986, la ora 1:23, a explodat reactorul patru al Centralei Nucleare de la Cernobîl, accident survenit urmare a unui lung șir de erori umane, care avea să fie catalogat drept cel mai grav din istoria nucleară civilă.

Puțini au fost cei care au știut ce s-a întâmplat atunci. Ucraina era atunci parte a Uniunii Sovietice, iar liderii de la Moscova nu au informat despre accident nici măcar populaţia aflată în imediata apropiere a dezastrului. 45 de mii de locuitori din Pripyat, oraşul aflat la doar 1,5 kilometri de centrala de la Cernobîl, au fost evacuați abia la 36 de ore de la producerea accidentului, în după-amiaza zilei de 27 aprilie 1986. În mai puțin de două zile, norul radioactiv, de 200 de ori mai puternic decât bombele atomice de la Hiroshima și Nagasaki, a cuprins tot nordul Europei.